Ma bucur enorm ca am scapat de gips! Chiar daca am inca mici dureri in timp ce merg, doctorul a spus ca dupa o serie de exercitii, intr-o saptamana voi fi ca noua. Oricum, Zayn avea grija de mine! Era atat de protector! Stateam in acea dimineata de jumatate a lui august si vorbeam cu Zayn pe Twitter si pe Yahoo Messenger cu ai mei. Le era dor de mine, dar le-am promis ca-i voi vizica in vacanta de iarna. Dintr-o data mi-a sunat telefonul. Hmm… numar din Romania. Dar oare cine? In orice caz, voiam sa raspund.
„Alo?” am spus eu.
„Hei Abby! Sunt Bianca Chiorean, fosta ta colega din generala...”
„Biencutaaa! Ce faci tu dragaa?”
„Uite, stiu ca esti plecata in Anglia si am ajuns in dimineata asta in Londra. Sunt cazata la un hotel. Voiam sa te intreb daca nu vrei sa vii la restaurantul „Sunrise” in seara asta la ora 20:00, voi canta, stii tu, muzica de ambient...chestii deastea. Deci?”
„Pai nu stiu...sunt cam ocupata...GLUMESTI?! Cum sa nu vin?! Poti conta pe mine! Voi fi prima care va urla ca nebuna hai chitarista, cum iti zicea Fufi, fostul nostru profesor de muzica” radeam eu ca nebuna. „Te superi daca vin cu niste prieteni?”
„Nunu! Mai imi faci si tu publicitate” radea Bia.
„Chiar ca!” am spus eu cu un aer malefic. Bia nu stia ca eu ma cunosc cu baietii. Radea in generala si credea ca nu-i voi intalni niciodata. Ei bine, va avea o mica mare surpriza deseara.
*
Eram gata de plecare. Din moment ce restaurantul „Sunrise” era unul foarte select, tinuta de gala era imperios necesara. Mi-am luat o rochie rosie de matase pana in pamant intrucat aveam glezna bandajata. Andreea avea o rochie verde marin minunata, Cornelia una galbena ca soarele, Maddison una alba ca laptele, iar Christa una albastra. http://www.polyvore.com/capitolul_14_girls/set?id=48049328 Ii statea atat de bine in rochii, dar capra de ea nu intelege si nu le poarta. Cand se va marita cred ca saracu’ Lou va purta rochia de mireasa si nu ea!!! In fine...
Am ajuns in fata restaurantului unde Bianca de astepta. Ce frumoasa era! Avea parul lung si ondulat, la fel de blond ca acum patru ani de cand nu am mai vazut-o, se mai ingrasase putin intrucat in generala era foarte slabuta. Avea un corp de fotomodel, niste ochii albastrii ca cerul, la fel ca pustoaica de 14 ani pe care am lasat-o acasa. Purta o rochie crem incredibil de frumoasa cu dantela neagra. Am fugit(bine, schiopatam) la ea, luand-o in brate!
„Biaaaa! Ce frumoasa te-ai facut! Ce dor mi-a fost de tine, chitaristo!”
„Si mie mi-a fost asa dor de tine!”
Dupa ce i-am facut cunostiinta cu toata lumea, am intrat in restaurant. Era exact cum ma asteptam, cand m-a vazut cu baietii a ramas muta, dar cum e o fata cu picioarele pe pamant si-a revenit intr-un timp bun, zic eu, fata de alte fete. Bianca s-a dus in cabina ei sa se pregateasca, iar noi ne-am asezat la o masa.
Dupa o ora, a aparut si Bianca, purta acum un sal pe umeri si se misca gratios. Muzica a inceput. Trebuia sa cante doua piese. Prima a fost una a lui Adele(una dintre cantaretele ei preferate). Avea o voce si mai superba de cum mi-o aminteam. Canta ca un inger... Fetele si baietii au ramas cu gura cascata si cu ochii cat farfuriile, insa eu ma asteptam. De multe ori am auzit-o pe Bianca cantand si de fiecare data am avut aceeasi impresie, eram placut impresionata.
„Chiar are o voce frumoasa...” mi-a soptit Harry.
„Si e frumoasa...” mi-a murmurat Liam fara sa-l auda Cornelia.
„Intr-adevar!” am spus eu mandra ca si cand as fi fost mama ei.
Dupa terminarea primului cantec, am aplaudat-o mandrii. Apoi a urmat cel de-al doilea. Mi-am dat seama automat dupa ce a inceput melodia, era „Celine Dion – My heart will go on”. O uram pe Bianca! Stia ca ador piesa asta, oricat de veche ar fi, dar stia de asemenea ca ma face sa plang. Stateam muti la masa urmarind-o. Eram pur si simplu incantati de vocea ei! Cuvintele aveau atata inteles pentru mine!
~Love can touch us one time and rest for a lifetime...~
Aveau atata greutate! Eu cu Zayn ne sorbeam din priviri. Ma tinea strans de mana, ca si cum sangele ar circula prin amandoi printr-o vena comuna. La un moment al cantecului, au urmat cuvintele care au declansat lacrimile mele...
~ You’re here, there’s nothing I fear!~
Zambeam, iar lacrimile imi curgeau pe obraji. L-am strans pe Zayn si mai tare de mana, iar el si-a indreptat privirea catre mine. Ciudat, dar si el avea lacrimi in coltul ochilor.
Dupa ce Bianca a terminat de cantat, toata sala a aplaudat-o frenetic!
„Tot artista clasei ai ramas!” i-am spus strengareste.
„Ai o voce uimitoare!” i-au zis si baietii.
„Canti minunat!” au spus fetele.
Am mai povestit, iar pe la miezul noptii ne-am intors acasa. Versurile acelui cantec au avut un impact puternic asupra mea, tocmai de aceea tot drumul il strangeam pe Zayn de brat.
luni, 30 aprilie 2012
sâmbătă, 28 aprilie 2012
Capitolul 12 - A romantic day
Cornelia’s POV:
*Fetele erau plecate la Maddison la cafeluta de dimineata, iar eu butonam la telecomanda televizorului savurand un bol urias de cereale cu lapte. De ce nu m-am dus si eu la Maddi? Il asteptam pe Li al meu sa vina sa ma ia cu masina. Amandoi suntem amatory ai sportului si iubim aerul liber, asa ca vom merge cu cortul, doar noi doi. Oricum, pe saptamana viitoare se anunta ploaie, asa ca dorim sa profitam de ocazie. Oricum, acasa nu am ce sa fac. Abbs merge azi cu Zayn sa-si scoata piciorul din gips, Lou si Chriss merg la film la mall, Maddi si Niall merg la Nando’s, iar Harry si Andreea stau toata ziua si se giugiulesc pe canapea. Eu cu Liam o sa avem parte de actiune, dar, va rog, infranati-va mintea aia perversa!
Liam a venit cam dupa o jumatate de ora.
“Hei iubito! Esti pregatita pentru o zi in salbaticie?” a intrebat Liam incarcat de bagaje.
“Ceva mai salbatic ca tine? Haha, glumesc! Vino aici!” am spus eu imbratisandu-l si sarutandu-l dulce.
*
Pe la amiaza eram deja la padure. OMG! Liam nu putea alege un loc mai potrivit! Aveam in fata un lac, un locsor verde, apoi un luminis. Padurile ciripeau incantator, iar soarele isi oglindea frumusetea in suprafata lacului. Lam tocmai a adus niste lemne ca sa putem face focul. Eu m-am apucat sa pregatesc cartofii pentru prajit si carnea, iar Liam monta cortul. Era doar la bustul gol, lasand abdomenul bine-lucrat sa-i iese in evidenta. Eu personal eram mai incinsa ca uleiul din tigaie. In cateva minute, Li a montat cortul ca un adevarat cercetas.
„E gata mancarea? Mor de foame!”
„Imediat scumpule, mai trebuie sa fac salata!”
Dupa ce am mancat pe saturate, eu mi-am pus costumul de baie in dorinta de a ma bronza, intrucat soarele stralucea puternic. Liam era in lac, iar eu stateam pe patura, ma bucuram de razele de soare, abia ca nu atipeam. Dintr-o data am simtit niste picaturi de apa rece pe corpul meu.
„Hei! Treci in apa!” a spus el, apoi m-a luat instantaneu in brate si a fugit cu mine in apa. Cand eram in apa ma tinea strans in brate, astfel ca corpurile noastre pareau doar unul.
„Te iubesc, Liam!”
„Si eu te iubesc, Cornelia! Esti cea mai importanta persoana din viata mea!”
Ce dragut era! Ma pierdeam in ochii aceia de catelus care ma priveau in felul acela. Dupa ceva timp, am iesit din apa.
„Liam, te superi daca ma pun sa dorm putin? Sunt cam obosita...”
„Stai linistita, nu-i nici o problema! Somn usor, sa ma visezi!: a spus Liam al meu cu vocea lui angelica.
„Sigur scumpule!” am spus eu sarutandu-l apo in intrand in cort.
*
Am avut un cosmar groaznic! Am visat ca eram urmarita de niste huligani iar acestia l-au rapit pe Li si i-au pus un cutit la gat. Era groaznic! Am inceput sa urlu in cort printre lacrimi. Din gura mea ieseau doar cuvinte ca:”Liammmmmm, nuuuuuuuuuu! Luati-ma pe mine, dar nu-i faceti rau lui!”
„Hei, hei, ce s-a intamplat scumpete?” a spus Liam trezindu-ma si luandu-ma in brate.
„Oh Liam, am avut un cosmar groaznic! Te rog ia-ma in brate!”
„Gata gata, nu plange, sunt aici! Ce ai visat?”
„Nu vreau sa vorbesc despre asta, e bine ca esti aici!”
Dupa ce Liam m-a ajutat sa ma calmez, m-a sarutat dulce pe frunte.
„Haide, totul e bine! Am o surpriza pentru tine, ochisori!”
Am iesit din cort. Deja se inserase?! Nu era chiar noapte. Atunci soarele apunea, se vedeau totusi cateva stelute pe cer, si natura parea atat de linistita! Asta m-a ajutat sa ma calmez. Am mers in spatele cortului, unde era misterioasa surpriza. Ce dragut din partea lui Liam! A pregatit un picnic la lumina lumanarilor!
„Ce dulce poti fii!”
„Stiu!” spunea el satisfacut.
Dupa ce am mancat, stateam pe patura cu capul pe pieptul lui, urmarind stelele si luna.
„Liam, multumesc!”am zis.
„Pentru ce, bright eyes?”
„Pentru ca existi!”
„Esti o scumpa!”
Liam ma facea sa ma simt atat de speciala. Am inceput sa visez cu ochii deschisi ca intr-o zi voi deveni Cornelia Payne...*
*Fetele erau plecate la Maddison la cafeluta de dimineata, iar eu butonam la telecomanda televizorului savurand un bol urias de cereale cu lapte. De ce nu m-am dus si eu la Maddi? Il asteptam pe Li al meu sa vina sa ma ia cu masina. Amandoi suntem amatory ai sportului si iubim aerul liber, asa ca vom merge cu cortul, doar noi doi. Oricum, pe saptamana viitoare se anunta ploaie, asa ca dorim sa profitam de ocazie. Oricum, acasa nu am ce sa fac. Abbs merge azi cu Zayn sa-si scoata piciorul din gips, Lou si Chriss merg la film la mall, Maddi si Niall merg la Nando’s, iar Harry si Andreea stau toata ziua si se giugiulesc pe canapea. Eu cu Liam o sa avem parte de actiune, dar, va rog, infranati-va mintea aia perversa!
Liam a venit cam dupa o jumatate de ora.
“Hei iubito! Esti pregatita pentru o zi in salbaticie?” a intrebat Liam incarcat de bagaje.
“Ceva mai salbatic ca tine? Haha, glumesc! Vino aici!” am spus eu imbratisandu-l si sarutandu-l dulce.
*
Pe la amiaza eram deja la padure. OMG! Liam nu putea alege un loc mai potrivit! Aveam in fata un lac, un locsor verde, apoi un luminis. Padurile ciripeau incantator, iar soarele isi oglindea frumusetea in suprafata lacului. Lam tocmai a adus niste lemne ca sa putem face focul. Eu m-am apucat sa pregatesc cartofii pentru prajit si carnea, iar Liam monta cortul. Era doar la bustul gol, lasand abdomenul bine-lucrat sa-i iese in evidenta. Eu personal eram mai incinsa ca uleiul din tigaie. In cateva minute, Li a montat cortul ca un adevarat cercetas.
„E gata mancarea? Mor de foame!”
„Imediat scumpule, mai trebuie sa fac salata!”
Dupa ce am mancat pe saturate, eu mi-am pus costumul de baie in dorinta de a ma bronza, intrucat soarele stralucea puternic. Liam era in lac, iar eu stateam pe patura, ma bucuram de razele de soare, abia ca nu atipeam. Dintr-o data am simtit niste picaturi de apa rece pe corpul meu.
„Hei! Treci in apa!” a spus el, apoi m-a luat instantaneu in brate si a fugit cu mine in apa. Cand eram in apa ma tinea strans in brate, astfel ca corpurile noastre pareau doar unul.
„Te iubesc, Liam!”
„Si eu te iubesc, Cornelia! Esti cea mai importanta persoana din viata mea!”
Ce dragut era! Ma pierdeam in ochii aceia de catelus care ma priveau in felul acela. Dupa ceva timp, am iesit din apa.
„Liam, te superi daca ma pun sa dorm putin? Sunt cam obosita...”
„Stai linistita, nu-i nici o problema! Somn usor, sa ma visezi!: a spus Liam al meu cu vocea lui angelica.
„Sigur scumpule!” am spus eu sarutandu-l apo in intrand in cort.
*
Am avut un cosmar groaznic! Am visat ca eram urmarita de niste huligani iar acestia l-au rapit pe Li si i-au pus un cutit la gat. Era groaznic! Am inceput sa urlu in cort printre lacrimi. Din gura mea ieseau doar cuvinte ca:”Liammmmmm, nuuuuuuuuuu! Luati-ma pe mine, dar nu-i faceti rau lui!”
„Hei, hei, ce s-a intamplat scumpete?” a spus Liam trezindu-ma si luandu-ma in brate.
„Oh Liam, am avut un cosmar groaznic! Te rog ia-ma in brate!”
„Gata gata, nu plange, sunt aici! Ce ai visat?”
„Nu vreau sa vorbesc despre asta, e bine ca esti aici!”
Dupa ce Liam m-a ajutat sa ma calmez, m-a sarutat dulce pe frunte.
„Haide, totul e bine! Am o surpriza pentru tine, ochisori!”
Am iesit din cort. Deja se inserase?! Nu era chiar noapte. Atunci soarele apunea, se vedeau totusi cateva stelute pe cer, si natura parea atat de linistita! Asta m-a ajutat sa ma calmez. Am mers in spatele cortului, unde era misterioasa surpriza. Ce dragut din partea lui Liam! A pregatit un picnic la lumina lumanarilor!
„Ce dulce poti fii!”
„Stiu!” spunea el satisfacut.
Dupa ce am mancat, stateam pe patura cu capul pe pieptul lui, urmarind stelele si luna.
„Liam, multumesc!”am zis.
„Pentru ce, bright eyes?”
„Pentru ca existi!”
„Esti o scumpa!”
Liam ma facea sa ma simt atat de speciala. Am inceput sa visez cu ochii deschisi ca intr-o zi voi deveni Cornelia Payne...*
duminică, 22 aprilie 2012
Capitolul 11 - Kisses in the rain...
Christa s-a refacut incetul cu incetul, iar Niall era sanatos tun, mai ales ca avea parte de toata grija si iubirea lui Maddison. La cat mananca el, oricum, nici nu-i de mirare! Era dimineata, iar noi abia ne-am trezit.
„Fetelor, ce planuri aveti azi? Poate ne uitam la un film” a spus Cornelia.
„Va uitati poate” a spus Andreea tot un zambet.
„Dar tu ce ai in program, domnisoara?”am intrebat-o eu.
„Azi Harry mi-a promis ca are o surpriza pentru mine!”
„Pfuai, ca toata toata te-ai rosit”radea Christa.
„Hei hei! Lasa-i draga daca au chef de romantisme.”a zis Cornelia. „Da, sunteti ca doi porumbei, Andreea draga. Doi Kevini bengosi.” Radea Christa cu pofta.
*
Dupa ceva timp, Harry s-a prezentat la noi acasa.
„Hei Harry” am zis eu luandu-l prieteneste in brate. „Andreea vine imediat, se imbraca in momentul de fata.”
„A OK...” a zis Harry intrand in casa tot cu mana in „his messy hair”. Andreea a venit in sufragerie unde eram noi. Purta o pereche de pantaloni scurti si un top super dragut.( )
„Hei sweetie! Arati minunat!” a spus Harry sarutandu-si „comoara”.
„Deci, mergem?” a spus ea.
„Da da!”
Cei doi au facut o plimbare la periferia orasului cu o bicicleta pentru doua persoane.
Andreea’s POV:
*Era atat de romantic! Eu si Harry, amandoi, pe bicicleta, puteam sa-i simt parfumul purtat de vant catre mine. Peisajul era mirific! Nu mai erau nici blocuri, nici cladiri inalte care sa ne sufoce, nici claxoane de masini care sa ne deranjeze, eram numai noi! Ca si cand toata lumea ar fi a noastra! Dupa ce am mers o perioada de timp, ne-am oprit langa un lac. Harry m-a invatat sa arunc cu pietricele plate pe suprafata apei. Ma simteam atat de protejata cand ma atingea cu mainile lui catifelate. Ne-am asezat apoi pe iarba. Harry statea cu capul pe genunchii mei, iar eu il serveam cu struguri. Genul acesta de ipostaza imi amintea de tablourile cu Grecia Antica pe care le vedeam la muzee in excursii.
„Andreea, trebuie sa-ti spun ceva neaparat!” a spus Harry serios.
„Da... ce s-a intamplat?” am spus eu nedumerita.
„Ridica-te in picioare!”
„Harry, ma cam sperii, stii...”
„Hai hai!”
„Da, spune...”
„Te iubeeeesc, Andreea Toma!” a spus el luandu-ma in brate si fugind cu mine ca un nebun.
„Harry Edward Styles, you’re mad!”
„Da, sunt nebun dupa tine!”
M-a lasat usor pe iarba si am inceput sa ne sarutam. Buzele lui Harry imi transmiteau o stare de nedescris, simteam ca si cum un milion de fluturi salbatici tremurau in mine asemenea unui bas. Il iubeam enorm pe Harry al meu! Ma innebunea cu parul lui cret,cu ochii aceia verzi de felina cu care ma privea cu atata dragoste. In plus, era atat de romantic si tandru, incat ma facea sa ma simt speciala!*
Harry’s POV:
*Era divina! Parul acela, ochii ei patrunzatori, zambetul minunat, buzele de catifea, corpul acela... Nu stiu daca as putea sa traiesc fara rasul mei, fara intelegerea ei, fara zambetul acela ca o raza de soare! Mangaierile ei care ma fac sa ma simt in al noua-lea cer! TOTUL!*
Andreea’s POV:
*Am decis apoi sa plecam, intrucat norii cenusii vesteau ploaie. Mergeam amandoi tinandu-ne de mana ca doi indragostiti care, oricum...eram! Harry chiar ma facea sa ma simt fericita. Am inceput sa ne miscam mai repede. Totusi, Harry parca ezita. Abia dupa cateva minute mi-am dat seama de ce. Privirea aceea a lui cu subinteles, ploaia care trebuia sa vina, canicula verii...Harry voia un sarut in ploaie! Moama, ce geniu sunt! Hai odata ploaie, cu galeata! Am incetinit si eu pasul, lucru care l-a incantat pe Harry caci banuiesc ca se prinsese de figura. Ploaia a inceput sa curga siroaie, iar noi ne-am apropiat unul de altul, ca doi magneti de poli opusi. Am inceput ca din instinct sa ne sarutam pasional. Eram ca doi salbatici! Ma simteam ca un om in desert care a dat de o oaza de apa si o savureaza din plin, rugandu-se sa nu fie un miraj. Apa ne-a udat pana la piele, iar hainele s-au lipit de corp. Tricoul meu alb a devenit transparent... Eram cu siguranta beti de dragoste si fericire; voiam ca acele cateva minute sa se metamorfozeze in eternitati.*
„Fetelor, ce planuri aveti azi? Poate ne uitam la un film” a spus Cornelia.
„Va uitati poate” a spus Andreea tot un zambet.
„Dar tu ce ai in program, domnisoara?”am intrebat-o eu.
„Azi Harry mi-a promis ca are o surpriza pentru mine!”
„Pfuai, ca toata toata te-ai rosit”radea Christa.
„Hei hei! Lasa-i draga daca au chef de romantisme.”a zis Cornelia. „Da, sunteti ca doi porumbei, Andreea draga. Doi Kevini bengosi.” Radea Christa cu pofta.
*
Dupa ceva timp, Harry s-a prezentat la noi acasa.
„Hei Harry” am zis eu luandu-l prieteneste in brate. „Andreea vine imediat, se imbraca in momentul de fata.”
„A OK...” a zis Harry intrand in casa tot cu mana in „his messy hair”. Andreea a venit in sufragerie unde eram noi. Purta o pereche de pantaloni scurti si un top super dragut.( )
„Hei sweetie! Arati minunat!” a spus Harry sarutandu-si „comoara”.
„Deci, mergem?” a spus ea.
„Da da!”
Cei doi au facut o plimbare la periferia orasului cu o bicicleta pentru doua persoane.
Andreea’s POV:
*Era atat de romantic! Eu si Harry, amandoi, pe bicicleta, puteam sa-i simt parfumul purtat de vant catre mine. Peisajul era mirific! Nu mai erau nici blocuri, nici cladiri inalte care sa ne sufoce, nici claxoane de masini care sa ne deranjeze, eram numai noi! Ca si cand toata lumea ar fi a noastra! Dupa ce am mers o perioada de timp, ne-am oprit langa un lac. Harry m-a invatat sa arunc cu pietricele plate pe suprafata apei. Ma simteam atat de protejata cand ma atingea cu mainile lui catifelate. Ne-am asezat apoi pe iarba. Harry statea cu capul pe genunchii mei, iar eu il serveam cu struguri. Genul acesta de ipostaza imi amintea de tablourile cu Grecia Antica pe care le vedeam la muzee in excursii.
„Andreea, trebuie sa-ti spun ceva neaparat!” a spus Harry serios.
„Da... ce s-a intamplat?” am spus eu nedumerita.
„Ridica-te in picioare!”
„Harry, ma cam sperii, stii...”
„Hai hai!”
„Da, spune...”
„Te iubeeeesc, Andreea Toma!” a spus el luandu-ma in brate si fugind cu mine ca un nebun.
„Harry Edward Styles, you’re mad!”
„Da, sunt nebun dupa tine!”
M-a lasat usor pe iarba si am inceput sa ne sarutam. Buzele lui Harry imi transmiteau o stare de nedescris, simteam ca si cum un milion de fluturi salbatici tremurau in mine asemenea unui bas. Il iubeam enorm pe Harry al meu! Ma innebunea cu parul lui cret,cu ochii aceia verzi de felina cu care ma privea cu atata dragoste. In plus, era atat de romantic si tandru, incat ma facea sa ma simt speciala!*
Harry’s POV:
*Era divina! Parul acela, ochii ei patrunzatori, zambetul minunat, buzele de catifea, corpul acela... Nu stiu daca as putea sa traiesc fara rasul mei, fara intelegerea ei, fara zambetul acela ca o raza de soare! Mangaierile ei care ma fac sa ma simt in al noua-lea cer! TOTUL!*
Andreea’s POV:
*Am decis apoi sa plecam, intrucat norii cenusii vesteau ploaie. Mergeam amandoi tinandu-ne de mana ca doi indragostiti care, oricum...eram! Harry chiar ma facea sa ma simt fericita. Am inceput sa ne miscam mai repede. Totusi, Harry parca ezita. Abia dupa cateva minute mi-am dat seama de ce. Privirea aceea a lui cu subinteles, ploaia care trebuia sa vina, canicula verii...Harry voia un sarut in ploaie! Moama, ce geniu sunt! Hai odata ploaie, cu galeata! Am incetinit si eu pasul, lucru care l-a incantat pe Harry caci banuiesc ca se prinsese de figura. Ploaia a inceput sa curga siroaie, iar noi ne-am apropiat unul de altul, ca doi magneti de poli opusi. Am inceput ca din instinct sa ne sarutam pasional. Eram ca doi salbatici! Ma simteam ca un om in desert care a dat de o oaza de apa si o savureaza din plin, rugandu-se sa nu fie un miraj. Apa ne-a udat pana la piele, iar hainele s-au lipit de corp. Tricoul meu alb a devenit transparent... Eram cu siguranta beti de dragoste si fericire; voiam ca acele cateva minute sa se metamorfozeze in eternitati.*
sâmbătă, 21 aprilie 2012
Capitolul 10 - He really cares
Fetele s-au intors acasa. Abia l-am asigurat pe Zayn ca totul e OK si ca fetele vor avea grija de mine. Oricum, saptamana viitoare imi voi scoate gips-ul intrucat doctorul a spus ca piciorul meu se reface ciudat de rapid. Mda, numai eu stiu cate chestii sanatoase am bagat in mine pentru intarirea oaselor.
Am ramas doar cu Andreea si Cornelia, intrucat Chriss a dormit la Louis. Si-au inchiriat o cabana acum doua zile si in seara asta ar trebui sa se intoarca. Le povesteam fetelor chestia cu Angel si ca el ar vrea sa faca un tablou cu mine.
„Nud?” a intrebat Andreea cu ironie dar si cu uimire.
„Da nud, desteapto! Nu! Adica...sper ca nu” am zis eu incercand sa ma gandesc daca Angel a precizat ceva in legatura cu acest mare-mic detaliu.
„Haha! As vrea sa-i vad fata lui Zayn daca ar auzi asta!” radea Cornelia.
„Ce amuzante sunteti” spuneam eu sarcastica scotandu-le limba.
~Intre timp...la cabana unde erau Lou si Chriss~
Christa’s POV:
*M-am trezit cu o durere de cap insuportabila. Cred ca am stari de lesin. Le urasc! Am incercat sa ma ridic din pat(trebuia sa facem curatenie daca plecam de la cabana) insa capul imi era atat de greu incat nu am mai putut face nici o miscare si am cazut cu capul pe perna.
„Ce s-a intamplat, sweetheart?” a intrebal Louis intorcandu-se catre mine. Ma ucidea cu zambetul lui minunat, accentul acela britanic, cu ochii adorabili, cu parul atent ciufulit si cu vocea de inger. Nu imi imaginez cum ar fi viata mea fara el.
„Ma doare foarte tare capul, Louis!” am zis eu tinandu-mi mana pe frunte.
Louis m-a sarutat pe frunte sa vada daca nu am temperatura. Doamne, ne racim in serie sau ce?! Mai intai Niall, apoi eu...
„Nu ai febra, dar cred ca m-as convinge mai bine daca te-as saruta pe buze” a zis el jucaus. Dupa ce m-a sarutat usor, am spus:”
„Foarte amuzant, Louis! Vai, si nu putem pleca asa fara sa facem curatenie!”
„Si?! Facem, fac eu!” a zis Lou sigur pe el.
„Tu? Louis William Tomlinson, sa faca curat intr-o cabana intreaga in cateva ore si nu secole?” am spus eu ironica.
„Haha, foarte amuzant, domnisoara stie-tot!” a spus el lovindu-ma cu perna peste fata.
„Hai Louis! Tu cu gura ta ai spus ca esti o persoana super-dezordonata.”
„Da, dar pot sa fac si eu curatenie”
„Serios? Pariu?”
„Pariu!” a spus el. „Pe ce pariem?”
„Pe ce vrei tu”
„Daca castigi imi dai ce vreau...”
„OK, suna cam ciudat, dar da. Si daca castig eu tu imi dai ce vreau”
Louis, antrenat de arzatoarea dorinta ca „diva” din el are dreptate, s-a si apucat sa faca curatenie in dormitor. Oh God! Se misca mai ceva ca o tornada! De-ar fi asa tot timpul! In zece minute totul era gata. M-a luat in brate (eram prea slabita pentru a merge pe propriile-mi picioare) si m-a coborat la parter.
„Ce vrei la micul dejun, draga mea care nu crede ca „Louis The Tommo Tomlinson The Big Beautiful Leader” poate castiga un pariu?”
„Wau, ce nume de alint dragut!” am ras eu. „Cereale, dar stai ca ma ridic sa te ajut” in zadar, caci nu ma puteam ridica din cauza ametelii.
„Nu nu nu!” m-a oprit el. „Am eu grija de tine, asistent special Tomlinson la dispozitia dumneavoastra.” Facea o mutra atat de comica incat, cu toata durerea de cap, m-am apucat sa rad. Era atat de amuzant, dar si dulce si adorabil in acelasi timp.
Louis mi-a adus un bol cu cereale.
„Tu nu mananci?” am intrebat.
„Eh eh Christa Christa... nu intelegi ca eu vreau sa savurez linistit gustul victoriei dupa ce-ti dovedesc ca am dreptate?” radea el.
s-a apucat apoi de treaba si dupa aproximativ o ora totul era gata. Nu-mi venea sa cred, tocmai pierdusem pariul!
„Deci, cine rade la urma rade mai bine, asa-i?” a spus el cu un ranjet imens.
„Da da, am pierdut, tu ai castigat...hip hip ura pentu Tommo...” balbaiam eu ironic.
„Ce vrei?”
Lou s-a apropiat si m-a sarutat pasional pe buze. Of, fir-ar! Acum cu siguranta erau si mai fierbinti!
„Asta am vrut” a spus el.
„Da?” am intrebat el flatata.
„Da, tu esti victoria mea si te iubesc!”
„Si eu te iubesc enorm!” am zis, dupa care l-am sarutat punandu-mi mana pe parul lui.*
Am ramas doar cu Andreea si Cornelia, intrucat Chriss a dormit la Louis. Si-au inchiriat o cabana acum doua zile si in seara asta ar trebui sa se intoarca. Le povesteam fetelor chestia cu Angel si ca el ar vrea sa faca un tablou cu mine.
„Nud?” a intrebat Andreea cu ironie dar si cu uimire.
„Da nud, desteapto! Nu! Adica...sper ca nu” am zis eu incercand sa ma gandesc daca Angel a precizat ceva in legatura cu acest mare-mic detaliu.
„Haha! As vrea sa-i vad fata lui Zayn daca ar auzi asta!” radea Cornelia.
„Ce amuzante sunteti” spuneam eu sarcastica scotandu-le limba.
~Intre timp...la cabana unde erau Lou si Chriss~
Christa’s POV:
*M-am trezit cu o durere de cap insuportabila. Cred ca am stari de lesin. Le urasc! Am incercat sa ma ridic din pat(trebuia sa facem curatenie daca plecam de la cabana) insa capul imi era atat de greu incat nu am mai putut face nici o miscare si am cazut cu capul pe perna.
„Ce s-a intamplat, sweetheart?” a intrebal Louis intorcandu-se catre mine. Ma ucidea cu zambetul lui minunat, accentul acela britanic, cu ochii adorabili, cu parul atent ciufulit si cu vocea de inger. Nu imi imaginez cum ar fi viata mea fara el.
„Ma doare foarte tare capul, Louis!” am zis eu tinandu-mi mana pe frunte.
Louis m-a sarutat pe frunte sa vada daca nu am temperatura. Doamne, ne racim in serie sau ce?! Mai intai Niall, apoi eu...
„Nu ai febra, dar cred ca m-as convinge mai bine daca te-as saruta pe buze” a zis el jucaus. Dupa ce m-a sarutat usor, am spus:”
„Foarte amuzant, Louis! Vai, si nu putem pleca asa fara sa facem curatenie!”
„Si?! Facem, fac eu!” a zis Lou sigur pe el.
„Tu? Louis William Tomlinson, sa faca curat intr-o cabana intreaga in cateva ore si nu secole?” am spus eu ironica.
„Haha, foarte amuzant, domnisoara stie-tot!” a spus el lovindu-ma cu perna peste fata.
„Hai Louis! Tu cu gura ta ai spus ca esti o persoana super-dezordonata.”
„Da, dar pot sa fac si eu curatenie”
„Serios? Pariu?”
„Pariu!” a spus el. „Pe ce pariem?”
„Pe ce vrei tu”
„Daca castigi imi dai ce vreau...”
„OK, suna cam ciudat, dar da. Si daca castig eu tu imi dai ce vreau”
Louis, antrenat de arzatoarea dorinta ca „diva” din el are dreptate, s-a si apucat sa faca curatenie in dormitor. Oh God! Se misca mai ceva ca o tornada! De-ar fi asa tot timpul! In zece minute totul era gata. M-a luat in brate (eram prea slabita pentru a merge pe propriile-mi picioare) si m-a coborat la parter.
„Ce vrei la micul dejun, draga mea care nu crede ca „Louis The Tommo Tomlinson The Big Beautiful Leader” poate castiga un pariu?”
„Wau, ce nume de alint dragut!” am ras eu. „Cereale, dar stai ca ma ridic sa te ajut” in zadar, caci nu ma puteam ridica din cauza ametelii.
„Nu nu nu!” m-a oprit el. „Am eu grija de tine, asistent special Tomlinson la dispozitia dumneavoastra.” Facea o mutra atat de comica incat, cu toata durerea de cap, m-am apucat sa rad. Era atat de amuzant, dar si dulce si adorabil in acelasi timp.
Louis mi-a adus un bol cu cereale.
„Tu nu mananci?” am intrebat.
„Eh eh Christa Christa... nu intelegi ca eu vreau sa savurez linistit gustul victoriei dupa ce-ti dovedesc ca am dreptate?” radea el.
s-a apucat apoi de treaba si dupa aproximativ o ora totul era gata. Nu-mi venea sa cred, tocmai pierdusem pariul!
„Deci, cine rade la urma rade mai bine, asa-i?” a spus el cu un ranjet imens.
„Da da, am pierdut, tu ai castigat...hip hip ura pentu Tommo...” balbaiam eu ironic.
„Ce vrei?”
Lou s-a apropiat si m-a sarutat pasional pe buze. Of, fir-ar! Acum cu siguranta erau si mai fierbinti!
„Asta am vrut” a spus el.
„Da?” am intrebat el flatata.
„Da, tu esti victoria mea si te iubesc!”
„Si eu te iubesc enorm!” am zis, dupa care l-am sarutat punandu-mi mana pe parul lui.*
marți, 17 aprilie 2012
Capitolul 9 - They are so sweet!
Era dimineata. Vai, dar ce dimineata! De-a dreptul groaznica! Afar ploua marunt si des, iar cerul era incarcat de nori cenusii.
Maddi’s POV:
*Of, fir-ar! De ce trebuie ca vremea sa-mi strice planurie? Dar intrebarea adevarate e: de ce tocmai azi? Fix azi cand trecuia sa ma intalnesc cu Niall!*
*Trrr* s-a auzit telefonul…
“Da?”
“Alo, familia Morgan?”
“Da! Hei Niall!”
“Ce faci Maddi?”
“Pai stau si ma uit pe geam. Asa sunt de suparata ca vremea ne-a stricat planurile!” ofta Maddison.
“Ce tot vorbesti?! Hai la usa!”
“Poftim?! Niall, ce-ai zic?”
“Hai numa’ hai si deschide usa! Si sper ca ai ceva de mancare!”
Maddison s-a intreptat catre usa apartamentului putin derutata.
“Salutare domnisoara Morgan!” a spus Niall sarutand-o pe obraz.
“Niall, tot esti ud!”
“Da, dar mi-am adus haine de schimb, sa stii. A da! Ti-am adus si un cadou!” a spus Niall intinzandu-I lui Maddison o hartie.
“Un cupon de reducere la Nando’s…” a spus Maddi putin monoton. Ce?! Eu inteleg! Orice fata ar vrea niste flori, sau ciocolata sau mai stiu eu ce, dar nu un cupon banal, fie el de la Nando’s. dar cum Maddi tine prea mult la Niall (chiar daca nu recunoaste asta) l-a imbratisat multuminu-i.
“Stii Maddi? Daca as fi sufficient de bogat mi-as lua propriul meu restaurant pe care l-as numi Nialldo’s. Haa? Ce zici?” a intrebat Niall fericit de inspiratia care l-a traznit dintr-o data.
“Minunat Niall, eu as lucra acolo.” Radea Maddison.
„Maddi, mi-e foame” a spus Niall suparat.
„Uite, mergi in baie si fa un dus si schimba-ti hainele si in timpul asta eu o sa pregatesc masa, OK?”
„Da da!”
In timp ce Niall canta in dus LMFAO – Champagne Showers, Maddi a pregatit masa. La numai saisprezece ani gatea minunat. A facut o salata italieneasca si spaghetti bolognese. Declicios! Cand Maddison pregatea vesela, Niall a strigat-o din baie.
„Maddiiii!”
„Da?” a spus ea din bucatarie.
„Vino putin!” i-a spus Niall.
Cand Maddi a iesit din bucatarie in holul ei tip vagon, l-a zarit pe Niall stand in usa, ud leoarca, si doar cu un prosop alb de la brau in jos.
„Ai un uscator de par?” a intrebat Niall ca la el acasa.
„Sigur, e pe raftul din baie” a spus Maddi sacadat intrucat era putin uimita de „prestatia” lui Niall.
„OK, imediat vin la masa!” a spus Nialler cu accentul lui irlandez irezistibil.
Dupa cateva minute, Niall s-a prezentat in bucatarie. Maddi si-a schimbat tinuta din cauza unor pete de sos. Se imbraca mai tot timpul cu rochii, ca si de data aceasta bineinteles! Avea o rochie de un alb imaculat si parul prins intr-un coc italian lejer, lasand cateva suvite roscate si frumos ondulate sa-i cada pe obraji. ( http://www.polyvore.com/cgi/set?id=47357845 )
La inceputul mesei, cei doi au fost destul de tacuti, mai ales ca Niall mai mult manca decat vorbea, dar mai apoi au inceput sa rada si sa povesteasca ca doi vechi prieteni.
„Hai sa mancam numai dintr-o farfurie!” a spus Niall. Domnisorul Horan se gandea ca o va da gata pe Maddison cu faza gen „spaghetti kiss” din „The Lady and the Trump”. Culmea, a reusit! A fost primul lor satur, a fost un sarut gustos, se poate zice.
„Maddi, ai vrea sa fim mai mult decat prieteni?”
Maddison a lasat dintr-o data deoparte emotiile si a urlat in gura mare:” Da, Niall James Horan, vreau!”
Niall a sarutat-o, apoi a inceput sa o gadile, luand-o apoi in brate si ducand-o in dormitor.
„Lasa-ma jos!” urla Maddi.
Cei doi au vizionat si un film, Finding Nemo mai exact iar Niall a „lacrimat” intrucat „avea ceva in ochi”. Niall a ramas peste noapte acasa la Maddison.
In timpul noptii, Mr. Horan a inceput sa urle in somn, lucru care a trezit-o pe Maddison. Cand aceasta s-a apropiat de el, ardea. Era de asteptat sa se intample asa, avand in vedere faptul ca a venit ud leoarca la Maddi. Dar, ce bine cu ingerul lui pazitor, caci Maddison avea un curs de prim ajutor, astfel ca i-a atribuit lui Niall tratamentul potrivit.
„Maddi, nu ma simt bine” se vaita el.
„Shhh....gata gata, o sa-ti revii!” a spus Maddi luandu-i capul la pieptul ei.
Erau atat de draguti! Niall se putea considera de-a dreptul fericit cu o astfel de prietena!
Maddi’s POV:
*Of, fir-ar! De ce trebuie ca vremea sa-mi strice planurie? Dar intrebarea adevarate e: de ce tocmai azi? Fix azi cand trecuia sa ma intalnesc cu Niall!*
*Trrr* s-a auzit telefonul…
“Da?”
“Alo, familia Morgan?”
“Da! Hei Niall!”
“Ce faci Maddi?”
“Pai stau si ma uit pe geam. Asa sunt de suparata ca vremea ne-a stricat planurile!” ofta Maddison.
“Ce tot vorbesti?! Hai la usa!”
“Poftim?! Niall, ce-ai zic?”
“Hai numa’ hai si deschide usa! Si sper ca ai ceva de mancare!”
Maddison s-a intreptat catre usa apartamentului putin derutata.
“Salutare domnisoara Morgan!” a spus Niall sarutand-o pe obraz.
“Niall, tot esti ud!”
“Da, dar mi-am adus haine de schimb, sa stii. A da! Ti-am adus si un cadou!” a spus Niall intinzandu-I lui Maddison o hartie.
“Un cupon de reducere la Nando’s…” a spus Maddi putin monoton. Ce?! Eu inteleg! Orice fata ar vrea niste flori, sau ciocolata sau mai stiu eu ce, dar nu un cupon banal, fie el de la Nando’s. dar cum Maddi tine prea mult la Niall (chiar daca nu recunoaste asta) l-a imbratisat multuminu-i.
“Stii Maddi? Daca as fi sufficient de bogat mi-as lua propriul meu restaurant pe care l-as numi Nialldo’s. Haa? Ce zici?” a intrebat Niall fericit de inspiratia care l-a traznit dintr-o data.
“Minunat Niall, eu as lucra acolo.” Radea Maddison.
„Maddi, mi-e foame” a spus Niall suparat.
„Uite, mergi in baie si fa un dus si schimba-ti hainele si in timpul asta eu o sa pregatesc masa, OK?”
„Da da!”
In timp ce Niall canta in dus LMFAO – Champagne Showers, Maddi a pregatit masa. La numai saisprezece ani gatea minunat. A facut o salata italieneasca si spaghetti bolognese. Declicios! Cand Maddison pregatea vesela, Niall a strigat-o din baie.
„Maddiiii!”
„Da?” a spus ea din bucatarie.
„Vino putin!” i-a spus Niall.
Cand Maddi a iesit din bucatarie in holul ei tip vagon, l-a zarit pe Niall stand in usa, ud leoarca, si doar cu un prosop alb de la brau in jos.
„Ai un uscator de par?” a intrebat Niall ca la el acasa.
„Sigur, e pe raftul din baie” a spus Maddi sacadat intrucat era putin uimita de „prestatia” lui Niall.
„OK, imediat vin la masa!” a spus Nialler cu accentul lui irlandez irezistibil.
Dupa cateva minute, Niall s-a prezentat in bucatarie. Maddi si-a schimbat tinuta din cauza unor pete de sos. Se imbraca mai tot timpul cu rochii, ca si de data aceasta bineinteles! Avea o rochie de un alb imaculat si parul prins intr-un coc italian lejer, lasand cateva suvite roscate si frumos ondulate sa-i cada pe obraji. ( http://www.polyvore.com/cgi/set?id=47357845 )
La inceputul mesei, cei doi au fost destul de tacuti, mai ales ca Niall mai mult manca decat vorbea, dar mai apoi au inceput sa rada si sa povesteasca ca doi vechi prieteni.
„Hai sa mancam numai dintr-o farfurie!” a spus Niall. Domnisorul Horan se gandea ca o va da gata pe Maddison cu faza gen „spaghetti kiss” din „The Lady and the Trump”. Culmea, a reusit! A fost primul lor satur, a fost un sarut gustos, se poate zice.
„Maddi, ai vrea sa fim mai mult decat prieteni?”
Maddison a lasat dintr-o data deoparte emotiile si a urlat in gura mare:” Da, Niall James Horan, vreau!”
Niall a sarutat-o, apoi a inceput sa o gadile, luand-o apoi in brate si ducand-o in dormitor.
„Lasa-ma jos!” urla Maddi.
Cei doi au vizionat si un film, Finding Nemo mai exact iar Niall a „lacrimat” intrucat „avea ceva in ochi”. Niall a ramas peste noapte acasa la Maddison.
In timpul noptii, Mr. Horan a inceput sa urle in somn, lucru care a trezit-o pe Maddison. Cand aceasta s-a apropiat de el, ardea. Era de asteptat sa se intample asa, avand in vedere faptul ca a venit ud leoarca la Maddi. Dar, ce bine cu ingerul lui pazitor, caci Maddison avea un curs de prim ajutor, astfel ca i-a atribuit lui Niall tratamentul potrivit.
„Maddi, nu ma simt bine” se vaita el.
„Shhh....gata gata, o sa-ti revii!” a spus Maddi luandu-i capul la pieptul ei.
Erau atat de draguti! Niall se putea considera de-a dreptul fericit cu o astfel de prietena!
sâmbătă, 14 aprilie 2012
Capitolul 8 - Miracole
A trecut o saptamana si ma simteam nasol sa stau in pat si sa ma plimb cu carje sau in scaun cu rotile. In plus, eram aproape singura. Andreea cu Cornelia au trebuit sa plece-n Romania o saptamana pentru problem familial, iar Chriss sa se intoarca in satul ei natal intrucat avea mici problem cu o ruda. Ma descurcam singura, mai greu, dar ma descurcam.
In acea dimineata stateam la TV si mancam popcorn, cand cineva a batut in usa.
“Intra!” am strigat eu.
“Mornin’ darlin’!” a venit Zayn la mine cu o geanta pe umar.
“Hei scumpule! Ce faci cu bagaju asta? Nu-mi zi ca si tu pleci undeva.”
“Ba da! Ma mut aici provizoriu, doar nu credeai ca daca fetele au plecat am sa te las singura!”
„You’re amaZAYN! I really love u!”
„Da, o saptamana intreaga numai noi doi, bine, vor mai veni si baietii din cand in cand...”
„Si Maddison, care sa stii ca e foarte de treaba” am zis eu.
„Da, dar totusi, mai mult vom fi numai noi doi!” a spus el cuibarindu-se langa mine.
„Mie-mi convine!” am zis eu zambind.
Era cam ora 11 a.m. , iar noi serveam un ceai in sufragerie.
„Zayn, de ce ma privesti asa?” am intrebat eu razand.
Privirea lui ma inconjura. Era ca si cand as fi invaluita de ochii lui caprui care ii simteam mangaindu-mi fiecare centimetru patrat din corp, si care imi innebuneau mintile.
„Esti frumoasa. Stii asta?” m-a intrebat el zambindu-mi cuceritor. Ma topeam dupa zambetul acela sculptat parca de cel mai talentat sculptor sau pictat de cel mai indemanatic pictor.
„Awww...vino aici!” i-am zis eu chemandu-l de pe fotoliu pe canapea langa mine. El s-a ridicat voios. Ii puteam observa corpul bine lucrat scos in evidenta cu ajutorul unui tricou alb mulat si p geaca tip colleage rosie cu crem; pur si simplu irezistibil.
S-a cuibarit langa mine, stand cu capul pe picioarele mele. Ridicandu-si privirea catre mine si luandu-mi mana apoi sarutand-o simteam ca ma topesc, nu alta. Ma jucam cu parul lui negru si matasos, in timp ce fiecare dintre noi era cufundat in propriile ganduri. Eu priveam in gol, cand sunt intrerupta de Zayn, care mi-a pus o intrebare pe care, sincera sa fiu, nici nu am auzit-o.
„Scuze dragule, n-am auzit. Ce m-ai intrebat?”
„Te-am intrebat la ce te gandeai de esti asa concentrata.”
„A! Pai nu stiu...la noi. Zayn, daca nu vom fi mereu impreuna? Daca vom fi separati? Eu sunt o simpla fata, iar tu, tu esti un baiat faimos, faci parte dintr-o trupa care cucereste lumea...” spuneam eu melancolica. Zayn s-a ridicat si, privindu-ma in ochi mi-a spus serios dar in acelasi timp si dragasto:
„Abby, tu esti singura mea iubire si pentru mine nu conteaza daca esti faimoasa sau nu. Te iubesc, intelegi?!” mi-a spus el. Nu am putut decat sa-l sarut pasional, insa, fara sa-mi dau seama, m-au pornit lacrimile. De ce? Nici eu nu stiam. Probabil de frica sa nu-l pierd, sau probabil de fericire ca-l am.
~Intre timp, acasa la Maddison~
Maddi era singura, intrucat sora ei era la servici. Maddi tocmai era pe Twitter, cand primeste un mesaj neasteptat de la Niall.
„Ce faci Maddi? Esti ocupata? Poate mergem la o cafea si-o prajitura, ce zici?” scria in mesaj.
Maddison a rosit si i-a trimis un mesaj lui Niall:”Sigur, mi-ar placea! Vino sa ma iei intr-o jumatate de ora!”
Maddi si-a inchis calculatorul si s-a indreptat care sifonier. Maddison era chiar o fata draguta. Avea trasaturile fetei regulate, o piele alba si lipsita de cosuri si prezenta un aer inocent, pasnic dar si ferm la cei 16 ani ai sai. Chiar daca era mai mica ca mine cu doi ani, intre noi doua s-a produs o legatura puternica, eram prietena ei intima; o consideram ca pe sora mai mica pe care n-am avut-o. Maddi si-a luat o rochita mov cu floricele verzu, cu bretelute si saldale tip gladiator in picioare. Parul ei roscat, frumos ondulat de catre mama natura era atent impletit intr-o coada intr-o parte. E genul de fata care se remarca prin frumusetea ei naturala, asa ca niciodata nu exagereaza cu machiajul sau accesoriile. Si-a pus niste bobite mov in urechi si a aplicat putin gloss roz pe buze, apoi a coborat in fata complexului de apartamente unde o astepta Niall. Statea acolo, intr-o pereche de pantaloni visinii, adidasi albi, un tricou alb si hanorac gri si o privea pe Maddi cum straluceste in lumina soarelui si cum vantul usor se joaca cu rochita ei.
„Hei” a spus Niall afisandu-si zambetul sau tineresc.
„Salut Niall!”
Ajunsi la cofetarie, amandoi si-au luat o felie de tort de ciocolata. Se simteau bine si radeau.
„Maddison, tu ai prieten?” si-a facut Niall curaj sa intrebe. Aceatsa intrebare a facut-o pe Maddison sa roseasca pana in varful urechilor.
„Nu, Niall, nu am prueten. De ce intrebi?”
„Aaa...doar asa.” Ezita Niall.
Ajunsi acasa la Maddi, cei doi si-au luat ramas bun.
~In acest timp, intre Zayn si Abbs~
„Zayn, uite ce frumos e afara!” am spus eu uitandu-ma pe geamul din bucatarie.
„Pai atunci, hai sa mergem afara, la o plimbare in parc!” spunea el vesel.
„Haide Zayn! Stii ca ma misc greu cu carjele...”
„Dar cine-a pomenit ceva de carje?”
„Dar fara ele ma misc si mai greu, mai bine zis nu ma misc deloc!”
„Da, dar putem merge cu scaunul cu rotile”
„Nu! Ma simt ca o invalida!”
„Haide Abbs, coopereaza si tu, peste o luna scapi de gips!”
„Da, minunat, inca alte 30 de zile pierdute aiurea in scaunul asta!”
„Adica timpul petrecut cu mine e un timp aiurea?” a intrebat Zayn glumet.
„nu, nu am vrut sa zic asta, scuze! Doar ca ma simt inutia!”
„Dar nu esti inutila, ma faci pe mine sa zambesc!”
„Te iubesc Zayn Jawaad Malik!” am spus.
„Deci, mergem la o plimbarica?”
„Mergem, mergem! Ajuta-ma sa ma-mbrac.”
Cand am ajuns in fata cladirii, soarele m-a mangaiat pe fata duios.
„Vai! Aer curat! Nu am mai iesit de doua saptamani din casa!”
„Uite, iesim acum! Hai sa mergem in parc!” a spus Zayn incepand sa impinga scaunul meu cu rotile. Ma simteam ciudat sa fiu intr-un scaun cu rotile si sa fiu impinsa de iubitul meu. Ma simteam ciudat, ca o invalida.
Am ajuns intr-un parc, unde Zayn s-a asezat pe o banca, pentru a fi mai la nivelul meu, ca sa zicem asa. Parculetul avea o fantana arteziana in centru, intr-o parte banci, iar in alta, loc de joaca pentru copii.
„Uite Zayn, ce loc frumos!”
„Intr-adevar, e plin de copilasi!”
„Iti plac copii?” l-am intrebat eu putin mirata.
„Sigur! Abby, poate ca am eu latura aceea de mna, stii tu, Bradford bad boy , dar intr-o zi voi fi un sot minunat si un tatic grijuliu...”
„Vai, esti adorabil!”
Chiar atunci, o fetita de vreo cinci anisori, blonda si cu ochii de cristal s-a apropiat de noi. Zayn i-a oferit o floricica spunand:
„Uite frumoaso, o floricica pentru alta floricica!”
„Multumesc!” a spus fetita cu o voce subtire.
„Uite, vezi? Baiatul a fost dragut cu tine! Nu ii dai un pupic?” am intrebat-o eu pe fetita.
Ingerasul si-a apropiat linia roz si subtire ce-i tinea loc de buze de obrazul lui Zayn. Pupicul s-a derulat intr-o clipita iar fetita a facut niste mutrite intrucat se intepase in inceputul de barba a lui Zayn.
„Frumoaso, ne spui cum te cheama?”
„Sara!”
„Ce nume frumos!” a spus Zayn.
Fetita ne-a facut cu mana apoi s-a intors la grupul ei.
„Abby, ti-ar placea sa avem si noi copii?”
„Da, ar fi frumos, doi”
„O fetita si-un baiat” a spus el.
Am fost intrerupti de un grup de fete, de vreo 16-17 ani, care s-au napustit asupra lui Zayn, cerand poze si autografe. M-am dat putin la o parte, intrucat ma simteam in plus. Nu eram geloasa sau chestii de genul asta, numai ca eram sufocata. In timp ce fetele scoteau doar „iii”-uri si ii puneau o multime de intrebari lui Zayn, eu priveam peisajul. Cineva s-a strecurat usor in spatele meu si mi-a impins scaunul usor. A fost suficient intrucat scaunul a dat intr-o panta. Eram terifiata, simteam ca de data asta voi muri. Intr-o fractiune de secunda mi-am imaginat inmormantarea mea. Am inceput sa urlu, iar Zayn a tresarit si a fugit catre mine. Dar, era prea departe ca sa ma prinda. Prin urmare, sansele mele de supravietuire erau de unu la un milion. Numai un miracol ma mai putea salva. Am inchis ochii, asteptand sa mor. Exact in acel moment, cineva din fata mi-a oprit scaunul si am ramas nemiscata. Mi-am luat mainile de pe ochii inecati in lacrimi. In fata mea era un tip ce statea in genunchi tinand mainile pe scaunul meu. Nu-mi venea sa cred! M-a salvat, traiam! Mi-am ridicat privirile din pamant pentru a vedea mai bine salvatorul. Era un baiat cam de 19-20 de ani, cu parul blond auriu, ochii verzi de pisica.
Acei ochi au avut un impact ciudat asupra mea. Simteam ca-i mai vazusem vreodata, sau poate era doar un deja vu; sau poate-i mai vazusem in vis, nu stiu. Dar un lucru era sigur: ochii aceia aveau o expresie atat de graitoare, atat de blanda , puteam citi in ei compasiune. Avea un contur al buzelor frumos si o piele alba. Mainile lui puternice mi-au oprit caruciorul.
„Esti bine?” m-a intrebat el cu o voce angelica.
„Da, da, daca traiesc sunt bine...” am spus eu aeriana.
„Era s-o patesti cam urat”
„Mda”
„Sa nu mai plangi” a spus el stergandu-mi lacrimile de pe obraz. Am simtit un fior strabatandu-mi corpul cand mana lui fina mi-a atins obrazul.
„Bine” am reusit sa soptesc eu.
„Cum te cheama?” m-a intrebat.
„Abby”
„Imi pare bine sa te cunosc, Abby, chiar daca circumstantele nu au fost prea placute. Eu sunt Angel. Sa nu mai plangi, totul e bine. Ochisorii aceia caprui trebuie sa zambeasca. Esti singura, sau ai venit cu cineva?”
„A venit cu mine!” a spus atunci Zayn. Cred ca a auzit faza cu ochisorii, dar nu cred ca s-a suparat. „Iti multumesc ca ai salvat-o. Cum as putea sa te rasplatesc?”
„A, pentru putin si..stai linistit, nu e nevoie de o rasplata. Eu zic ca am picat la locul potrivit si la momentul potrivit.” Spunea Angel modest.
„Da, aici ai dreptate, omule. Nu-i asa Abby?”
„Aha...” am spus eu inca captata in socul a ceea ce s-a intamplat. Angel, inseamna inger. Si a aparut ca un inger. Ciudat, nu?
„Hei, nu ai vrea sa iei masa cu noi?” a intebat Zayn
„Nu as vrea sa deranjez” a spus Angel.
„Nu deranjezi, Angel! Mergem si mancam la mine acasa!” am spus eu.
Angel a acceptat intr-un final sa vina la mine acasa impreuna cu Zayn.
~Acasa la Abby~
„Deci, cum ti se pare mancarea?” l-am intrebat eu pe Angel.
„Pestele e minunat, iar salata e divina!”
„Da, Abby e o adevarata bucatareasa!” a spus Zayn mandru sarutandu-ma pe obraz.
Angel’s POV:
*E atat de frumoasa! Parul acela saten perfect ondulat, ochii aceia ce numai Luchiar ii poate picta si buzele acelea conturate de Cupidon insusi! Dar are prieten, pe marele Zayn Malik. El e cantaret intr-o trupa faimoasa, iar eu un amarat de pictor incepator. C’est la vie! Dar asa as vrea sa o ocrotesc, sa o tin in brate...*
„Angel, Angel, ma auzi?” am intrebat.
„Da da, scuze, eram neatent. Ce spuneai?”
„Zayn te-a intrebat cu ce te ocupi?”
„A, pai sunt pictor...ma rog...studiiez pictura.” A spus Angel intorcandu-si privirea catre Zayn.
„Super, si mie imi place sa desenez.”
„Si, daca nu sunt indiscret, as vrea sa va fac o propunere: urmatorul meu proiect pentru univeristate este portretul femeiesc si m-am gandit la tine, Abby, ce zici?”
Am rosit pana in varful urechilor! Niciodata nu am mai fost....stiti voi....”pictata”.
„A, multumesc, ma simt flatata, dar nu cred ca cineva ar vrea sa vada un tablou cu o tipa intr-un scaun cu rotile.”
„Pai, nu e urgent, trebuie sa ma apuc de el abia peste o luna. Zayn, tu ce parere ai?”
„Eu zic sa accepti Abby, va si amuzant, si te vei distra, vei incerca ceva nou! Eu as fi primul care ar cumpara tabloul acela!”
„Awwww, bine bine, o fac!” am zis eu razand.
„C’est magnifique!” a spus Angel cu un suav accent frantuzesc.
In acea dimineata stateam la TV si mancam popcorn, cand cineva a batut in usa.
“Intra!” am strigat eu.
“Mornin’ darlin’!” a venit Zayn la mine cu o geanta pe umar.
“Hei scumpule! Ce faci cu bagaju asta? Nu-mi zi ca si tu pleci undeva.”
“Ba da! Ma mut aici provizoriu, doar nu credeai ca daca fetele au plecat am sa te las singura!”
„You’re amaZAYN! I really love u!”
„Da, o saptamana intreaga numai noi doi, bine, vor mai veni si baietii din cand in cand...”
„Si Maddison, care sa stii ca e foarte de treaba” am zis eu.
„Da, dar totusi, mai mult vom fi numai noi doi!” a spus el cuibarindu-se langa mine.
„Mie-mi convine!” am zis eu zambind.
Era cam ora 11 a.m. , iar noi serveam un ceai in sufragerie.
„Zayn, de ce ma privesti asa?” am intrebat eu razand.
Privirea lui ma inconjura. Era ca si cand as fi invaluita de ochii lui caprui care ii simteam mangaindu-mi fiecare centimetru patrat din corp, si care imi innebuneau mintile.
„Esti frumoasa. Stii asta?” m-a intrebat el zambindu-mi cuceritor. Ma topeam dupa zambetul acela sculptat parca de cel mai talentat sculptor sau pictat de cel mai indemanatic pictor.
„Awww...vino aici!” i-am zis eu chemandu-l de pe fotoliu pe canapea langa mine. El s-a ridicat voios. Ii puteam observa corpul bine lucrat scos in evidenta cu ajutorul unui tricou alb mulat si p geaca tip colleage rosie cu crem; pur si simplu irezistibil.
S-a cuibarit langa mine, stand cu capul pe picioarele mele. Ridicandu-si privirea catre mine si luandu-mi mana apoi sarutand-o simteam ca ma topesc, nu alta. Ma jucam cu parul lui negru si matasos, in timp ce fiecare dintre noi era cufundat in propriile ganduri. Eu priveam in gol, cand sunt intrerupta de Zayn, care mi-a pus o intrebare pe care, sincera sa fiu, nici nu am auzit-o.
„Scuze dragule, n-am auzit. Ce m-ai intrebat?”
„Te-am intrebat la ce te gandeai de esti asa concentrata.”
„A! Pai nu stiu...la noi. Zayn, daca nu vom fi mereu impreuna? Daca vom fi separati? Eu sunt o simpla fata, iar tu, tu esti un baiat faimos, faci parte dintr-o trupa care cucereste lumea...” spuneam eu melancolica. Zayn s-a ridicat si, privindu-ma in ochi mi-a spus serios dar in acelasi timp si dragasto:
„Abby, tu esti singura mea iubire si pentru mine nu conteaza daca esti faimoasa sau nu. Te iubesc, intelegi?!” mi-a spus el. Nu am putut decat sa-l sarut pasional, insa, fara sa-mi dau seama, m-au pornit lacrimile. De ce? Nici eu nu stiam. Probabil de frica sa nu-l pierd, sau probabil de fericire ca-l am.
~Intre timp, acasa la Maddison~
Maddi era singura, intrucat sora ei era la servici. Maddi tocmai era pe Twitter, cand primeste un mesaj neasteptat de la Niall.
„Ce faci Maddi? Esti ocupata? Poate mergem la o cafea si-o prajitura, ce zici?” scria in mesaj.
Maddison a rosit si i-a trimis un mesaj lui Niall:”Sigur, mi-ar placea! Vino sa ma iei intr-o jumatate de ora!”
Maddi si-a inchis calculatorul si s-a indreptat care sifonier. Maddison era chiar o fata draguta. Avea trasaturile fetei regulate, o piele alba si lipsita de cosuri si prezenta un aer inocent, pasnic dar si ferm la cei 16 ani ai sai. Chiar daca era mai mica ca mine cu doi ani, intre noi doua s-a produs o legatura puternica, eram prietena ei intima; o consideram ca pe sora mai mica pe care n-am avut-o. Maddi si-a luat o rochita mov cu floricele verzu, cu bretelute si saldale tip gladiator in picioare. Parul ei roscat, frumos ondulat de catre mama natura era atent impletit intr-o coada intr-o parte. E genul de fata care se remarca prin frumusetea ei naturala, asa ca niciodata nu exagereaza cu machiajul sau accesoriile. Si-a pus niste bobite mov in urechi si a aplicat putin gloss roz pe buze, apoi a coborat in fata complexului de apartamente unde o astepta Niall. Statea acolo, intr-o pereche de pantaloni visinii, adidasi albi, un tricou alb si hanorac gri si o privea pe Maddi cum straluceste in lumina soarelui si cum vantul usor se joaca cu rochita ei.
„Hei” a spus Niall afisandu-si zambetul sau tineresc.
„Salut Niall!”
Ajunsi la cofetarie, amandoi si-au luat o felie de tort de ciocolata. Se simteau bine si radeau.
„Maddison, tu ai prieten?” si-a facut Niall curaj sa intrebe. Aceatsa intrebare a facut-o pe Maddison sa roseasca pana in varful urechilor.
„Nu, Niall, nu am prueten. De ce intrebi?”
„Aaa...doar asa.” Ezita Niall.
Ajunsi acasa la Maddi, cei doi si-au luat ramas bun.
~In acest timp, intre Zayn si Abbs~
„Zayn, uite ce frumos e afara!” am spus eu uitandu-ma pe geamul din bucatarie.
„Pai atunci, hai sa mergem afara, la o plimbare in parc!” spunea el vesel.
„Haide Zayn! Stii ca ma misc greu cu carjele...”
„Dar cine-a pomenit ceva de carje?”
„Dar fara ele ma misc si mai greu, mai bine zis nu ma misc deloc!”
„Da, dar putem merge cu scaunul cu rotile”
„Nu! Ma simt ca o invalida!”
„Haide Abbs, coopereaza si tu, peste o luna scapi de gips!”
„Da, minunat, inca alte 30 de zile pierdute aiurea in scaunul asta!”
„Adica timpul petrecut cu mine e un timp aiurea?” a intrebat Zayn glumet.
„nu, nu am vrut sa zic asta, scuze! Doar ca ma simt inutia!”
„Dar nu esti inutila, ma faci pe mine sa zambesc!”
„Te iubesc Zayn Jawaad Malik!” am spus.
„Deci, mergem la o plimbarica?”
„Mergem, mergem! Ajuta-ma sa ma-mbrac.”
Cand am ajuns in fata cladirii, soarele m-a mangaiat pe fata duios.
„Vai! Aer curat! Nu am mai iesit de doua saptamani din casa!”
„Uite, iesim acum! Hai sa mergem in parc!” a spus Zayn incepand sa impinga scaunul meu cu rotile. Ma simteam ciudat sa fiu intr-un scaun cu rotile si sa fiu impinsa de iubitul meu. Ma simteam ciudat, ca o invalida.
Am ajuns intr-un parc, unde Zayn s-a asezat pe o banca, pentru a fi mai la nivelul meu, ca sa zicem asa. Parculetul avea o fantana arteziana in centru, intr-o parte banci, iar in alta, loc de joaca pentru copii.
„Uite Zayn, ce loc frumos!”
„Intr-adevar, e plin de copilasi!”
„Iti plac copii?” l-am intrebat eu putin mirata.
„Sigur! Abby, poate ca am eu latura aceea de mna, stii tu, Bradford bad boy , dar intr-o zi voi fi un sot minunat si un tatic grijuliu...”
„Vai, esti adorabil!”
Chiar atunci, o fetita de vreo cinci anisori, blonda si cu ochii de cristal s-a apropiat de noi. Zayn i-a oferit o floricica spunand:
„Uite frumoaso, o floricica pentru alta floricica!”
„Multumesc!” a spus fetita cu o voce subtire.
„Uite, vezi? Baiatul a fost dragut cu tine! Nu ii dai un pupic?” am intrebat-o eu pe fetita.
Ingerasul si-a apropiat linia roz si subtire ce-i tinea loc de buze de obrazul lui Zayn. Pupicul s-a derulat intr-o clipita iar fetita a facut niste mutrite intrucat se intepase in inceputul de barba a lui Zayn.
„Frumoaso, ne spui cum te cheama?”
„Sara!”
„Ce nume frumos!” a spus Zayn.
Fetita ne-a facut cu mana apoi s-a intors la grupul ei.
„Abby, ti-ar placea sa avem si noi copii?”
„Da, ar fi frumos, doi”
„O fetita si-un baiat” a spus el.
Am fost intrerupti de un grup de fete, de vreo 16-17 ani, care s-au napustit asupra lui Zayn, cerand poze si autografe. M-am dat putin la o parte, intrucat ma simteam in plus. Nu eram geloasa sau chestii de genul asta, numai ca eram sufocata. In timp ce fetele scoteau doar „iii”-uri si ii puneau o multime de intrebari lui Zayn, eu priveam peisajul. Cineva s-a strecurat usor in spatele meu si mi-a impins scaunul usor. A fost suficient intrucat scaunul a dat intr-o panta. Eram terifiata, simteam ca de data asta voi muri. Intr-o fractiune de secunda mi-am imaginat inmormantarea mea. Am inceput sa urlu, iar Zayn a tresarit si a fugit catre mine. Dar, era prea departe ca sa ma prinda. Prin urmare, sansele mele de supravietuire erau de unu la un milion. Numai un miracol ma mai putea salva. Am inchis ochii, asteptand sa mor. Exact in acel moment, cineva din fata mi-a oprit scaunul si am ramas nemiscata. Mi-am luat mainile de pe ochii inecati in lacrimi. In fata mea era un tip ce statea in genunchi tinand mainile pe scaunul meu. Nu-mi venea sa cred! M-a salvat, traiam! Mi-am ridicat privirile din pamant pentru a vedea mai bine salvatorul. Era un baiat cam de 19-20 de ani, cu parul blond auriu, ochii verzi de pisica.
Acei ochi au avut un impact ciudat asupra mea. Simteam ca-i mai vazusem vreodata, sau poate era doar un deja vu; sau poate-i mai vazusem in vis, nu stiu. Dar un lucru era sigur: ochii aceia aveau o expresie atat de graitoare, atat de blanda , puteam citi in ei compasiune. Avea un contur al buzelor frumos si o piele alba. Mainile lui puternice mi-au oprit caruciorul.
„Esti bine?” m-a intrebat el cu o voce angelica.
„Da, da, daca traiesc sunt bine...” am spus eu aeriana.
„Era s-o patesti cam urat”
„Mda”
„Sa nu mai plangi” a spus el stergandu-mi lacrimile de pe obraz. Am simtit un fior strabatandu-mi corpul cand mana lui fina mi-a atins obrazul.
„Bine” am reusit sa soptesc eu.
„Cum te cheama?” m-a intrebat.
„Abby”
„Imi pare bine sa te cunosc, Abby, chiar daca circumstantele nu au fost prea placute. Eu sunt Angel. Sa nu mai plangi, totul e bine. Ochisorii aceia caprui trebuie sa zambeasca. Esti singura, sau ai venit cu cineva?”
„A venit cu mine!” a spus atunci Zayn. Cred ca a auzit faza cu ochisorii, dar nu cred ca s-a suparat. „Iti multumesc ca ai salvat-o. Cum as putea sa te rasplatesc?”
„A, pentru putin si..stai linistit, nu e nevoie de o rasplata. Eu zic ca am picat la locul potrivit si la momentul potrivit.” Spunea Angel modest.
„Da, aici ai dreptate, omule. Nu-i asa Abby?”
„Aha...” am spus eu inca captata in socul a ceea ce s-a intamplat. Angel, inseamna inger. Si a aparut ca un inger. Ciudat, nu?
„Hei, nu ai vrea sa iei masa cu noi?” a intebat Zayn
„Nu as vrea sa deranjez” a spus Angel.
„Nu deranjezi, Angel! Mergem si mancam la mine acasa!” am spus eu.
Angel a acceptat intr-un final sa vina la mine acasa impreuna cu Zayn.
~Acasa la Abby~
„Deci, cum ti se pare mancarea?” l-am intrebat eu pe Angel.
„Pestele e minunat, iar salata e divina!”
„Da, Abby e o adevarata bucatareasa!” a spus Zayn mandru sarutandu-ma pe obraz.
Angel’s POV:
*E atat de frumoasa! Parul acela saten perfect ondulat, ochii aceia ce numai Luchiar ii poate picta si buzele acelea conturate de Cupidon insusi! Dar are prieten, pe marele Zayn Malik. El e cantaret intr-o trupa faimoasa, iar eu un amarat de pictor incepator. C’est la vie! Dar asa as vrea sa o ocrotesc, sa o tin in brate...*
„Angel, Angel, ma auzi?” am intrebat.
„Da da, scuze, eram neatent. Ce spuneai?”
„Zayn te-a intrebat cu ce te ocupi?”
„A, pai sunt pictor...ma rog...studiiez pictura.” A spus Angel intorcandu-si privirea catre Zayn.
„Super, si mie imi place sa desenez.”
„Si, daca nu sunt indiscret, as vrea sa va fac o propunere: urmatorul meu proiect pentru univeristate este portretul femeiesc si m-am gandit la tine, Abby, ce zici?”
Am rosit pana in varful urechilor! Niciodata nu am mai fost....stiti voi....”pictata”.
„A, multumesc, ma simt flatata, dar nu cred ca cineva ar vrea sa vada un tablou cu o tipa intr-un scaun cu rotile.”
„Pai, nu e urgent, trebuie sa ma apuc de el abia peste o luna. Zayn, tu ce parere ai?”
„Eu zic sa accepti Abby, va si amuzant, si te vei distra, vei incerca ceva nou! Eu as fi primul care ar cumpara tabloul acela!”
„Awwww, bine bine, o fac!” am zis eu razand.
„C’est magnifique!” a spus Angel cu un suav accent frantuzesc.
joi, 12 aprilie 2012
Capitolul 7 - True friends
~La spital~
“Ce s-a intamplat, Niall?” a intrebat Zayn intrand in holul spitalului.
“Brittany a dat cu masina peste Abby.” A spus Niall cu lacrimi in ochi.
“Ce?!” au spus Andreea si Cornelia in cor cu o voce sugrumata, dupa care au inceput sa planga.
“O omor pe tipa aia! Doamne , cum i-a putut face una a asta lui Abby a nostra?” a spus Chriss plangand si vorbind cu rautate.
“Cum se simte Abbs?” a intrebat Louis rapid.
“Nu prea bine..”a zis Niall privind on gol.
“Ce s-a intamplat mai exact la accident?” a intrebat Harry cu o voce stinsa.
“Brittany a calcat-o , dupa care cred ca s-a speriat si a fugit. Accidental nu a fost fatal, dar Abby s-a lovit tare la cap si are piciorul rupt.”
“Doamne! Nu pot sac red ca s-a intamplat una ca asta! Oh Abby…” mormaia Zayn devastat.
“Ce-au spus medicii?” a intrebat Liam serios.
“Inca nu am primit vesti…”a spus Niall. Tocmai atunci a iesit doctoral din salon.
“Domnule doctor, e bine?” a intrebat Zayn. Doctorulinsa tacea afisand o privire ingrijorata.
“E grav?” a intrebat Christa cu ochii rosii de plans.
“Nu e foarte grav, are niste zgarieturi in zona capului, e ametita si are glezna dreapta rupta, asa ca va fi imobilizata o luna cal putin la pat. O sa-i punem piciorul in gips si o vom lasa maine dimineata acasa, insa mai trebuie astazi tinuta sub observatie.”
“Da, dar se va recupera, nu?” a spus Louis dorind sa se asigura ca totul va fi bine.
“Da, vad ca e inconjurata de multi prieteni care tin la ea asa ca are remedial perfect” a spus doctoral zambind.
“Slava cerului!” a spus Andreea.
“Domnule doctor, o putem vedea?” a intrebat Cornelia.
“Imi pare rau, asta nu se poate, stiu ca aveti cele mai bune intentii dar domnisoara Jonson are nevoie de liniste si odihna pentru a se recupera.”
“Bine, multumim!”
Au ramas toti sa faca cu randul. Pe la ora 10 p.m. s-a terminat tura lui Zayn.
“Haide omule, du-te acasa si dormi! Esti foarte oboist, raman eu pana dimineata, si cand o putem vedea pe Abby vii si tu odihnit.” A spus Louis batandu-l prieteneste pe Zayn pe umar.
“Esti sigur?” a spus Zayn cu ochii inrositi.
“sigur ca sunt sigur! Haide, totul o sa fie bine!”
“Mersi omule, noapte buna!”
“Noapte buna Zayn!” a spus Louis.
Louis a dormit cu chiu cu vai pe un fotoliu tare din holul spitalului. Chiar era un prieten adevarat!
~A doua zi~
“Buna dimineata tinere! Te-am vazut ieri cu un grupt de personae aici. Ai venit pentru domnisoara Jonson?” a intrebat doctoral.
“Da da! Buna dimineata. Pot sa o vad pe Abby?” a intrebat Louis cazut de pe alta planeta.
“Sigur! Tocmai lua micul dejun si se plictisea…”
“Salonul 2?”a intrebat Lou.
“Da da!”
“Multumesc, o zi buna!” i-a zis Louis doctorului.
Lou a intrat tip-til in salon, insa k-am auzit chiar daca ma uitam pe geam.
“Hei! Buna dimineata, somnoroaso!” a spus el.
“Hei Lou! Ma bucur sa te vad!” i-am zis eu imbratisandu-l cu drag. “Cum de esti aiic la ora asta?”
“Am stat toata noaptea aici, micuto!” a zis el sarutandu-ma protector pe frunte.
“Ce dragut din partea ta! Nu ti-e foame? Haide, mananca cu mine!”
“Multumesc, chiar imi era foame!”
“Ceilalti unde sunt?”
“Acum le-am trimis cate un mesaj…”
“Super, banuiesc ca si-au facut griji, asa-i?”
“Bineinteles! Toti ne-am facut griji pentru tine, Abby!”
“Va iubesc enorm!” am zis.
“Si noi te iubim!”
Chiar atunci am auzit ciocanituri in usa.
“Intra!” am zis eu fiind singura pacienta din salon.
“Abby!” au spus toti in cor.
“Heiii, prieteni!”
Zayn a venit ca fulgerul langa mine.
“Florile sunt pentru tine, draga mea!”
“Awww, merci Zayn! Te iubesc!” am zis eu sarutandu-l. Ce dor mi-a fost de buzele acelea atat de catifelate si de mainile acelea tandre.
“Zayn, daca nu ti-e cu suparare my friend, am vrea sa salutam si noi pacienta!” a spus Christa ironica.
“Da da, ma scuzati domnisoara Swift! Inca doua minute…” a spus Zayn luandu-ma din nou in brate si sarutandu-ma dulce.
“Of, fir-ai tu sa fi, mini Jonny Bravo!” a zis Christa dandu-l pe Zayn la o parte.
“Hai Zayn. Acum ai sa ne spui ca trebuia sa ne facem programare!” a zis Andreea razand.
“Cam asa ceva…”radea Zayn
“Abby, scumpaa!” m-au luat fetele in brate.
“Iubitele meleee!” am zis eu.
~Acasa~
Urcam scarile ajutata de Ziall, iar restul veneau in spatele nostru.chiar de sus coroba o tanara domnisoara. Intr-o clipita mi-am ridicat privirea si am scanat-o: avea par roscat, putin ondulat, desfacut si cu o bendita stil hippie, ochii mari si verzi, o statura medie si un corp dragalas. Purta o rochita alba, fara bretele, lunga pana la nivelul genunchilor.
“Vai! Ce-ai patit?” a spus ea uimita de felul in care aratam.”Da-mi voie sa te ajut!”
“Esti sigura?” a intrebat Zayn
“Da da! Lasa-ma sa o ajut, stiu cum e sa ai piciorul in gips, ma descurc!” a spus ea luandu-ma de brat. Ma sprijineam de bratul ei, in timp ce Niall imi ducea carjele.
“Multumesc mult de ajutor! Esti foarte draguta! Abby Kate Jonson, incantata!” am zis eu.
“Maddison Morgan, ma bucur sa te cunosc, Abby! Ce-ai patit la picior?” ma intreba ea in timp ca traversam un hol pentru a ajunge la apartament.
“Poveste lunga…” am zis eu razand.
Toti veneau in spatele nostru, uimiti fiind de faptul ca aceasta fata atat de prietenoasa si de saritoare.
“Cred ca e putin ciudata…” spunea Christa.
“Mie-mi place de ea!” a spus Cornelia.
“Da, pare draguta!” a spus si Andreea.
“E un inger!” spunea Niall pierdut in spatiu.
“Mai usor, romeo!” l-a sfatuit “practicul” Louis William Tomlinson.
Ajunse in casa, Maddison m-a ajutat sa ma asez pe coltarul din bucatarie.
“Multumesc mult, Maddison! Nu ramai sa-ti fac un ceai?” am intrebat-o.
“Nu mersi. Ma duc la un program de instruire pentru copii de intretinere a pisicilor.”
“Aaa! Dragut din partea ta ca faci acte de caritate!”
“Multumesc Abby!”
“Dar totusi, as vrea sa mai vii la noi!”
“O sa vin azi pe la ora sase, stau chiar deasupra voastra, azi m-am mutat cu sora mea Amanda. “
“Minunat! Te asteptam!”
Cand Maddison a iesit pe usa a dat nas in nas cu Niall, care s-a grabit curios sa vina.
“Scuze scuze!” spunea ea.
“Nu-I nimic” a zis Niall prinzand-o in brate si uitandu-se in ochii ei. “Imi pare bine, Niall Horan!”
“Maddison Morgam”
“Deci Maddison…”
“Scuze Niall, trebuie sa plec, voi veni la Abby la sase…”
“OK…” a mormait Niall confuz.
“Grabita domnisoara” a spus Harry.
“E atat de dulce cand e grabita…”visa Niall.
“Hai in casa Niall, ai nevoie de o cafea” a spus Liam, fratele cel mare.
“Cine-I fata asta?” a intrebat Christa.
“E noua noastra vecina si e foarte prietenoasa si….din cate vad, lui Niall al nostru i-a cam cazut cu tronc…” am ras eu.
*
Le-am zis baietilor sa ramana la noi in seara asta, asa ca era plina casa. Louis, Christa, Andreea, Harry si Niall erau in bucatarie, jucau remi, iar Liam cu Cornelia faceau curatenie in dulapul Corneliei. Eu cu Zayn ne uitam la TV la un film.
“Cum te simti, Abbs?” m-a intrebat el sarutandu-ma pe crestetul capului.
“Sunt bine dragule!” am zis eu luandu-l in brate. “Multumesc ca ai grija de mine!”
“Cum sa nu am grija de tine? Esti Abby a mea si te iubesc!” a spus Zayn dupa care ne-am sarutat indelung.
Pe la ora sase, cineva a sunat la usa. Noi toti eram in bucatarie, serveam un pahar de suc.
“Niall, ia du-te deschide tu” am spus eu zambind siret.
“E Maddison?” a intrebat el rapid.
“Hopaaa!” a spus Zayn.
Niall s-a repezit la usa, iar Maddison a zambit cand acesta a deschis.
“Salut Maddison! Arati minunat!”
“Hei Niall, mersi!”
“Hai Maddison!” am spus eu pasind catre ea cu carjele.
“Salut Abby, ti-am adus un cadou!”
“Vai, mersi, dar nu trebuia sa te deranjezi! Haide, sa-mi cunosti prietenii!”
“Sigur!”
“Hei lume, ea e Maddison si s-a mutat deasupra noastra. Maddi, el e Zayn, prietenul meu, Andreea, Christa, Cornelia, Harry, Louis, Liam si Niall.”
“Salut!” a spus Maddi.
“Hei!” au spus toti.
“Poate ii cunosti pe baieti, eu sunt cei din trupa One Direction” i-am zis eu.
“Scuze, nu cunosc trupa asta, dar m-ati facut curioasa si o sa va ascult piesele.” a spus Maddi.
“Nici nu-i nevoie! Baietii pot sa faca o demonstratie chiar acum, asa-I baieti?” a spus Christa.
“Sigur, sa-ncepem oameni buni!” a zis niall hotarat sa o cucereasca pe Maddison cu vocea lui angelica.
“Sa mergem in sufragerie!” a spus Lou.
“Deci, ce cantam pentru domnisoare?” a intrebat Harry facandu-i Andreei cu ochiul.
“More than this!” a ales Niall.
“Asa sa fie, amice!” a zis Zayn.
Baietii au inceput sa ne farmece cu vocile lor, iar cand Niall si-a sustinut SOLO-ul nu-si lua ochii de la Maddison. S-a apropiat de ea cantand:”Would you lay down in my arms and rescue me?”. Maddison se inrosea din ce in ce mai tare. Se vedea ca intre ea si Niall incepea sa se infiripe ceva. Iar cand baietii au cantat “One Thing” se vedea ca Maddison are “One Direction Infection”, intrucat canta cu fetele si sarea in sus, eu stand pe canapea din motive bine cunoscute.
Maddison s-a simtit bine cu noi si a promis ca va mai reveni si a doua zi. Am simtit ca intre mine si ea incepea sa se lege o prietenie puternica.
“Ce s-a intamplat, Niall?” a intrebat Zayn intrand in holul spitalului.
“Brittany a dat cu masina peste Abby.” A spus Niall cu lacrimi in ochi.
“Ce?!” au spus Andreea si Cornelia in cor cu o voce sugrumata, dupa care au inceput sa planga.
“O omor pe tipa aia! Doamne , cum i-a putut face una a asta lui Abby a nostra?” a spus Chriss plangand si vorbind cu rautate.
“Cum se simte Abbs?” a intrebat Louis rapid.
“Nu prea bine..”a zis Niall privind on gol.
“Ce s-a intamplat mai exact la accident?” a intrebat Harry cu o voce stinsa.
“Brittany a calcat-o , dupa care cred ca s-a speriat si a fugit. Accidental nu a fost fatal, dar Abby s-a lovit tare la cap si are piciorul rupt.”
“Doamne! Nu pot sac red ca s-a intamplat una ca asta! Oh Abby…” mormaia Zayn devastat.
“Ce-au spus medicii?” a intrebat Liam serios.
“Inca nu am primit vesti…”a spus Niall. Tocmai atunci a iesit doctoral din salon.
“Domnule doctor, e bine?” a intrebat Zayn. Doctorulinsa tacea afisand o privire ingrijorata.
“E grav?” a intrebat Christa cu ochii rosii de plans.
“Nu e foarte grav, are niste zgarieturi in zona capului, e ametita si are glezna dreapta rupta, asa ca va fi imobilizata o luna cal putin la pat. O sa-i punem piciorul in gips si o vom lasa maine dimineata acasa, insa mai trebuie astazi tinuta sub observatie.”
“Da, dar se va recupera, nu?” a spus Louis dorind sa se asigura ca totul va fi bine.
“Da, vad ca e inconjurata de multi prieteni care tin la ea asa ca are remedial perfect” a spus doctoral zambind.
“Slava cerului!” a spus Andreea.
“Domnule doctor, o putem vedea?” a intrebat Cornelia.
“Imi pare rau, asta nu se poate, stiu ca aveti cele mai bune intentii dar domnisoara Jonson are nevoie de liniste si odihna pentru a se recupera.”
“Bine, multumim!”
Au ramas toti sa faca cu randul. Pe la ora 10 p.m. s-a terminat tura lui Zayn.
“Haide omule, du-te acasa si dormi! Esti foarte oboist, raman eu pana dimineata, si cand o putem vedea pe Abby vii si tu odihnit.” A spus Louis batandu-l prieteneste pe Zayn pe umar.
“Esti sigur?” a spus Zayn cu ochii inrositi.
“sigur ca sunt sigur! Haide, totul o sa fie bine!”
“Mersi omule, noapte buna!”
“Noapte buna Zayn!” a spus Louis.
Louis a dormit cu chiu cu vai pe un fotoliu tare din holul spitalului. Chiar era un prieten adevarat!
~A doua zi~
“Buna dimineata tinere! Te-am vazut ieri cu un grupt de personae aici. Ai venit pentru domnisoara Jonson?” a intrebat doctoral.
“Da da! Buna dimineata. Pot sa o vad pe Abby?” a intrebat Louis cazut de pe alta planeta.
“Sigur! Tocmai lua micul dejun si se plictisea…”
“Salonul 2?”a intrebat Lou.
“Da da!”
“Multumesc, o zi buna!” i-a zis Louis doctorului.
Lou a intrat tip-til in salon, insa k-am auzit chiar daca ma uitam pe geam.
“Hei! Buna dimineata, somnoroaso!” a spus el.
“Hei Lou! Ma bucur sa te vad!” i-am zis eu imbratisandu-l cu drag. “Cum de esti aiic la ora asta?”
“Am stat toata noaptea aici, micuto!” a zis el sarutandu-ma protector pe frunte.
“Ce dragut din partea ta! Nu ti-e foame? Haide, mananca cu mine!”
“Multumesc, chiar imi era foame!”
“Ceilalti unde sunt?”
“Acum le-am trimis cate un mesaj…”
“Super, banuiesc ca si-au facut griji, asa-i?”
“Bineinteles! Toti ne-am facut griji pentru tine, Abby!”
“Va iubesc enorm!” am zis.
“Si noi te iubim!”
Chiar atunci am auzit ciocanituri in usa.
“Intra!” am zis eu fiind singura pacienta din salon.
“Abby!” au spus toti in cor.
“Heiii, prieteni!”
Zayn a venit ca fulgerul langa mine.
“Florile sunt pentru tine, draga mea!”
“Awww, merci Zayn! Te iubesc!” am zis eu sarutandu-l. Ce dor mi-a fost de buzele acelea atat de catifelate si de mainile acelea tandre.
“Zayn, daca nu ti-e cu suparare my friend, am vrea sa salutam si noi pacienta!” a spus Christa ironica.
“Da da, ma scuzati domnisoara Swift! Inca doua minute…” a spus Zayn luandu-ma din nou in brate si sarutandu-ma dulce.
“Of, fir-ai tu sa fi, mini Jonny Bravo!” a zis Christa dandu-l pe Zayn la o parte.
“Hai Zayn. Acum ai sa ne spui ca trebuia sa ne facem programare!” a zis Andreea razand.
“Cam asa ceva…”radea Zayn
“Abby, scumpaa!” m-au luat fetele in brate.
“Iubitele meleee!” am zis eu.
~Acasa~
Urcam scarile ajutata de Ziall, iar restul veneau in spatele nostru.chiar de sus coroba o tanara domnisoara. Intr-o clipita mi-am ridicat privirea si am scanat-o: avea par roscat, putin ondulat, desfacut si cu o bendita stil hippie, ochii mari si verzi, o statura medie si un corp dragalas. Purta o rochita alba, fara bretele, lunga pana la nivelul genunchilor.
“Vai! Ce-ai patit?” a spus ea uimita de felul in care aratam.”Da-mi voie sa te ajut!”
“Esti sigura?” a intrebat Zayn
“Da da! Lasa-ma sa o ajut, stiu cum e sa ai piciorul in gips, ma descurc!” a spus ea luandu-ma de brat. Ma sprijineam de bratul ei, in timp ce Niall imi ducea carjele.
“Multumesc mult de ajutor! Esti foarte draguta! Abby Kate Jonson, incantata!” am zis eu.
“Maddison Morgan, ma bucur sa te cunosc, Abby! Ce-ai patit la picior?” ma intreba ea in timp ca traversam un hol pentru a ajunge la apartament.
“Poveste lunga…” am zis eu razand.
Toti veneau in spatele nostru, uimiti fiind de faptul ca aceasta fata atat de prietenoasa si de saritoare.
“Cred ca e putin ciudata…” spunea Christa.
“Mie-mi place de ea!” a spus Cornelia.
“Da, pare draguta!” a spus si Andreea.
“E un inger!” spunea Niall pierdut in spatiu.
“Mai usor, romeo!” l-a sfatuit “practicul” Louis William Tomlinson.
Ajunse in casa, Maddison m-a ajutat sa ma asez pe coltarul din bucatarie.
“Multumesc mult, Maddison! Nu ramai sa-ti fac un ceai?” am intrebat-o.
“Nu mersi. Ma duc la un program de instruire pentru copii de intretinere a pisicilor.”
“Aaa! Dragut din partea ta ca faci acte de caritate!”
“Multumesc Abby!”
“Dar totusi, as vrea sa mai vii la noi!”
“O sa vin azi pe la ora sase, stau chiar deasupra voastra, azi m-am mutat cu sora mea Amanda. “
“Minunat! Te asteptam!”
Cand Maddison a iesit pe usa a dat nas in nas cu Niall, care s-a grabit curios sa vina.
“Scuze scuze!” spunea ea.
“Nu-I nimic” a zis Niall prinzand-o in brate si uitandu-se in ochii ei. “Imi pare bine, Niall Horan!”
“Maddison Morgam”
“Deci Maddison…”
“Scuze Niall, trebuie sa plec, voi veni la Abby la sase…”
“OK…” a mormait Niall confuz.
“Grabita domnisoara” a spus Harry.
“E atat de dulce cand e grabita…”visa Niall.
“Hai in casa Niall, ai nevoie de o cafea” a spus Liam, fratele cel mare.
“Cine-I fata asta?” a intrebat Christa.
“E noua noastra vecina si e foarte prietenoasa si….din cate vad, lui Niall al nostru i-a cam cazut cu tronc…” am ras eu.
*
Le-am zis baietilor sa ramana la noi in seara asta, asa ca era plina casa. Louis, Christa, Andreea, Harry si Niall erau in bucatarie, jucau remi, iar Liam cu Cornelia faceau curatenie in dulapul Corneliei. Eu cu Zayn ne uitam la TV la un film.
“Cum te simti, Abbs?” m-a intrebat el sarutandu-ma pe crestetul capului.
“Sunt bine dragule!” am zis eu luandu-l in brate. “Multumesc ca ai grija de mine!”
“Cum sa nu am grija de tine? Esti Abby a mea si te iubesc!” a spus Zayn dupa care ne-am sarutat indelung.
Pe la ora sase, cineva a sunat la usa. Noi toti eram in bucatarie, serveam un pahar de suc.
“Niall, ia du-te deschide tu” am spus eu zambind siret.
“E Maddison?” a intrebat el rapid.
“Hopaaa!” a spus Zayn.
Niall s-a repezit la usa, iar Maddison a zambit cand acesta a deschis.
“Salut Maddison! Arati minunat!”
“Hei Niall, mersi!”
“Hai Maddison!” am spus eu pasind catre ea cu carjele.
“Salut Abby, ti-am adus un cadou!”
“Vai, mersi, dar nu trebuia sa te deranjezi! Haide, sa-mi cunosti prietenii!”
“Sigur!”
“Hei lume, ea e Maddison si s-a mutat deasupra noastra. Maddi, el e Zayn, prietenul meu, Andreea, Christa, Cornelia, Harry, Louis, Liam si Niall.”
“Salut!” a spus Maddi.
“Hei!” au spus toti.
“Poate ii cunosti pe baieti, eu sunt cei din trupa One Direction” i-am zis eu.
“Scuze, nu cunosc trupa asta, dar m-ati facut curioasa si o sa va ascult piesele.” a spus Maddi.
“Nici nu-i nevoie! Baietii pot sa faca o demonstratie chiar acum, asa-I baieti?” a spus Christa.
“Sigur, sa-ncepem oameni buni!” a zis niall hotarat sa o cucereasca pe Maddison cu vocea lui angelica.
“Sa mergem in sufragerie!” a spus Lou.
“Deci, ce cantam pentru domnisoare?” a intrebat Harry facandu-i Andreei cu ochiul.
“More than this!” a ales Niall.
“Asa sa fie, amice!” a zis Zayn.
Baietii au inceput sa ne farmece cu vocile lor, iar cand Niall si-a sustinut SOLO-ul nu-si lua ochii de la Maddison. S-a apropiat de ea cantand:”Would you lay down in my arms and rescue me?”. Maddison se inrosea din ce in ce mai tare. Se vedea ca intre ea si Niall incepea sa se infiripe ceva. Iar cand baietii au cantat “One Thing” se vedea ca Maddison are “One Direction Infection”, intrucat canta cu fetele si sarea in sus, eu stand pe canapea din motive bine cunoscute.
Maddison s-a simtit bine cu noi si a promis ca va mai reveni si a doua zi. Am simtit ca intre mine si ea incepea sa se lege o prietenie puternica.
sâmbătă, 7 aprilie 2012
Capitolul 6 - Go Chriss, Go! Oh My God, Abby!
Dupa ce am mai petrecut cateva zile frumoase in Romania, ne-am intors in Londra cu inca doi pasageri la bord: domnisoarele Andreea si Cornelia sau Styles si Payne, e tot una!
Ajunse acasa, le-am aratat fetelor noua lor locuinta, precum si noile lor dormitoare.
“E super Abby!” au spus ele. “Te iubim!”
Baietii s-au dus acasa la ei, Andreea a luat un taxi pana la matusa ei, iar Cornelia s-a dus pana la parintii ei care locuiam la cateva strazi distanta.
“Chriss, ai emotii pentru maine, la concurs?”am intrebat-o eu dupa ce am ramas singure.
Cred ca intrebarea asta era inutila intrucat nu o cunosteam pe Christa ca fiind o persoana emotiva.
“Neah, o sa veniti toti sa ma sustineti oricum! Tommo a zis ca sunt campioana lui!”
“Ce dragut! Hai sa mergem la culcare, maine e o zi importanta!
“Da da” a spus Christa. “Noapte buna!”
“Night sweetie!”
*
~ A doua zi, la concurs. Christa alerfa ca un ghepard de repede, iar noi urlam cate ne tineau plamanii. ~
“Go Chriss Go!” urla Louis.
“Christa Christa!” am spus eu sarind ca o bezmetica
Baietii fluierau si suflau in vuvuzele, iar noi fluturam stegulete cu numele Christei. S-a auzit vocea prezentatorului:
“Doamnelor si domnilor, ne apropiem de final, se pare ca pe locul unu va fi Catherine Smith, iar pe doi Christa Swift!”
“Haide Chriss! Make me proud, babe!” a urlat Louis facandu-ne pe noi sa surzim. Chiar atunci Chriss si-a adunat toate puteriile si a invins-o pe domnisoara Catherine, iesind victorioasa pe locul I.
“Daaa!” am urlat noi atunci.
“Si castigatoarea medaliei de aur si a premiului in valoare de 200 lire sterline este Christa Smiiith!” a spus prezentatorul.
Christa s-a dus la vestiar sa faca un dus si sa se schimbe, iar noi ne-am dus la iesire pentru a o astepta. Tocmai atunci a aparut o tipa care arata cam asa: par blond, de lungime medie (eu zic ca era blond vopsit si avea o tona de fixativ), ochi verzi (probabil lentile), buze date excesiv cu ruj roz (stil pitipoanca), o rochita cu floricele (cu un decolteu cam evident zic eu). Tipa incerca sa prezinte un aer pur si inocent dar ochii mei au citit-o clar: nu era ceea ce parea a fi.
“Hei prieteni, ea e Brittany, noua mea prietena!” a spus Niall zambind.
Oh Gosh, era la degetul mic al vrajitorii, gandeam eu. Dupa prezentarile facute, a aparut Chriss.
“Campioanaaa, campioanaaa!” strigam eu luand-o in brate.
“Cine-i tipa?” m-a intrebat Christa la ureche.
“E prietena lui Niall” am spus eu.
“Ahaa” a zis Chriss. Se vedea ca nici ea nu o placea pe domnisoara de plastic…aaa…adica Brittany, vreau sa spun Brittany.
“Deci, petrecere la noi acasa!” a spus Zayn in timp ce eu cu el radeam de Christa si de Louis care se pupaceau de nu cred ca mai aveau aer.
“Baieti, vine si Britt, nu?” a intrebat Niall foarte sigur pe el.
“Sigur…daca vrea…” a spus Harry.
“Baieti” am inceput eu. “Eu si fetele mergem pana acasa sa ne schimbam. Este ora 3 p.m. asa-i? La 7 suntem la voi!”
“OK! Va asteptam!” a zis Liam
~Acasa la Abby~
“Fetelor, vrea cineva ceva de baut?” a intrebat Andreea.
“Cafea” am spus toate putin adormite.
“Asa ziceam si eu!” a spus Andreea.
Am aprins televizorul si am dat drumul la muzica. Ne-am apucat sa adunam putin din jur in timp ce Selena Gomez canta “I love you like I love a song”.
Dupa ce am servit cafeluta (cam tare, asa cum o serveste Andreea de obicei), ne-am decis sa ne imbracam. Dupa o ora si ceva eram gata de plecare. Eu mi-am luat o rochita cu floricele albastra( http://www.polyvore.com/abby_cap/set?id=46634111 ), Andreea o fusta si un top dragut ( http://www.polyvore.com/andreea_cap/set?id=46776624 ), Cornelia iegari, o bluza si jaketa ( http://www.polyvore.com/cornelia_cap/set?id=46777234 ) , iar Chriss pantaloni scurti si tricou ( http://www.polyvore.com/christa_cap.6/set?id=46777661 ; cum am spus, nu e o adepta a rochiilor si a fustelor).
*
In cateva minute, am ajuns acasa la baieti.
“Every day I’m shufflin’!” a spus Christa intrand in casa.
“Hei, cred ca eu ar fi trebuit sa-ti ofer flori” a spus Zayn ironic uitandu-se la rochita mea inflorita.
“Brittany unde e ?” a intrebat Cornelia.
“Mai vine?” a spus Andreea la randul ei. Cred ca toate speram ca raspunsul sa fie “NU”. Insa, din bucatarie, a iesit domnisoara zicand”
“Nu scapati asa usor de mine, fetelor!”
“Nici nu ne gandeam la asta, draga mea!” am spus eu afisand un zambet fals.
“Deci, sa petrecem!” a spus Liam vazand ca se incinge atmosfera. “Muzica DJ!”
“Da, sa traiti!” a zis Harry dand drumul la muzica la maxim. Ne-am apucat sa dansam, distrandu-ne de minune.
“Esti o dansatoare minunata, Abbs!” a spus Zayn tinandu-si mainile pe mijlocul meu. Era atat de dragut incat nu m-am putut abtine sa nu-l sarut.
Petrecerea se desfasura bine. M-am dus pana in bucatarie sa-mi iau ceva de baut. Acolo era si Nialler(ma mir ca Brittany il mai lasa sa respire si altceva decat parfumul eu excesiv de dulce!).
“Hei Abby! Te distrezi?” m-a intrebat el.
“Of course! Am venit sa-mi iau ceva de baut, m-am cam incalzit!”
“Da, Zayn e foarte fierbinte, asa-i?” a ras el.
“Oh, da!” am ras si eu. “Niall, auzi aici un banc!”
“S-auzim!” a spus el luand o gura de cola.
“Cica mergea un tip cu masina si-l opreste politia. Politistul il intreaba : domnule, ia zi cum te cheama?. La care tipul: Bond…James Bond. Politistul zice: Da, domnule, stii cu cat ai condus la ora? Omul foarte linistit spune :da, 50…250” am zis eu strambandu-ma.
Niall a inceput sa rada isteric. Cred ca numai eu cu el gustam bancurile astea seci. In fine, radeam si mi-am spirijit capul pe umarul lui, eram putin obosita. Tocmai atunci a intrat Brittany. Fir-ar! Eram sigura ca va interpreta totul gresit.
“Va distrati fara mine? Domnisoara furatoare de iubiti, te legi de Niall al meu?” latra ea.
“Wow Brittany! Calmeaza-te! Doar ziceam un banc si radeam ca intre prieteni, nu te ambala asa!” i-am zis.
“Iti arat eu cum ma ambalez” a spu ea, iar dupa o fractiune de secunda m-am trezit cu o palma peste fata.
m-am intors ca la 180 de grade, sprijinindu-ma de pieptul lui Niall.
“Niall, ti-o omor!” am spus eu fierband de nervi, apoi m-am smucit, incercand sa ma napustesc asupra ei asemenea unui pradator asupra pradei. Insa, Niall m-a imobilizat tinandu-ma de maini.
“Abby, usor usor! Brittany, de ce-ai lovit-o? ce te-apucat? Ai innebunit?!”
“A da! Acum ea e nevinovata? Vai Doamne!”
“Nu o sa-ti mearga bine cu mine, jigodie!” urlam eu ca turbata. Nu ma durea palma, ma durea palma figurativa care a dat-o diplomatiei si orgoliului meu.
“Hei hei, ce se petrece aici?” a intrebat Louis nedumerit intrand in bucatarie impreuna cu restul lumii.
“Niall, de ce o tii pe Abby de maini?” a intrebat Zayn nestiind despre ce e vorba.
“Zayn draga, prietena ta are niste izbucniri animalice, iar Nialler o tine sub control doar” a spus Brittany punand mana pe bratul lui Zayn.
“Da-i drumul lui Zayn!” am zis eu. “Te dau cu capul de pereti!”
“Da-i pace lui Abby, Brittany!” a spus Zayn
“Brittany, deja exagerezi!” a spus Niall. “S-a terminat cu noi, daca nu-mi accepti prieteni, it’s over!”
“Din cauza ta, Niall se desparte de mine, bagacioaso!” a spus ea uitandu-se urat la mine.
“Da? Stai ca-ti arat eu bagacioasa! Oh baby, now you’ll se my dark side!” am zis eu smulgandu-ma din stransoarea lui Niall. Am luat-o pe nerusinata de par, am trantit-o de perete, apoi m-am apropiat de ea uitandu-ma drept in ochii ei si i-am zis:
“Cat traiesti tu sa nu mai pui mana pe mine! Dispari!”
“O sa ma razbun eu!” bombanea ea.
“Iesi afar’ si taci!” a spus Christa.
“Si ia-ti si parfumul de doi lei cu tine!” a spus Andreea.
“Si sa nu uiti si tona de botox, papusa!” a replicat Cornelia.
Dupa ce domnisoara a iesit, Zayn m-a luat in brate.
“Esti OK?”
“Da da Zayn, sunt bine! Niall, imi pare rau!” am spus.
“Nu nu, stai linistita, nu e vina ta. Nu cred ca era pentru mine tipa!” a spus Niall ganditor.
“Doar crezi?!” a intrebat Andreea.
“Vreau sa merg acasa!” am zis eu obosita.
“Te duc eu cu masina, adica va duc pe toate” a spus Zayn.
“OK baieti, mai vorbim!” a zis Christa.
~Acasa la Abby~
“Sunt franta!” a spus Cornelia.
“La culcare fetelor! Suntem si obosite si nervoase, cel putin eu” am zis.
“Cat tupeu pe ea! Pfuaii, pai asa o boxam eu!” spune Christa.
“Pastreaza-ti tu fortele pentru al tau William!” a sfatuit-o Andreea (foarte practica fata, n-am ce zice).
“good night, girls!” am spus eu.
“night night!”
~A doua zi~
M-am trezit destul de devreme si am mers in bucatarie. Azi voiam sa ma duc pana la o editura (da, sunt o micuta scriitoare) pentru a discuta ceva legat de cartea mea “Lacrimi la apus de soare”. Am lasat un mesaj fetelor in care am scris:” Sunt plecata-n oras, nu lipsesc mult! Love u<3”
*
Londra nu era foarte aglomerata-n dimineata aceea. Eram destul de grabita, insa.
Dupa ce mi-am terminat micile afaceri la editura, am trecut pe trecerea de pietoni. Dar…stai! Nu am apucat sa vad decat o masina mare, neagra, cu o femeie la volan(si am recunoscut-o :Era Brittany! OMG!), iar acea masina a dat peste mine. Nu m-a omorat, dar nici multe nu mai avea! Durerea era insuportabila, am crezut ca mi-am rupt piciorul, defapt, lucrul acesta era mai mult ca sigur!
“Abby!” am auzit o voce ca printr-o ceata sonora.
“Niall” am spus eu printre hohote de plans.
“Doamne Dumnezeule, trebuie sa te duc la spital urgent!”
“Niall, a fost Brittany, ea a dat cu masina peste mine!” balbaiam eu cu gura plina de sange.
“Doamne! Slava cerului ca traiesti macar!”
“Niall, mi-e rau!” am spus eu dandu-mi ochii peste cap.
“Asta nu e bine, nu e bine deloc” a spus el. Acestea au fost ultimele cuvinte care le-am mai auzit, dupa care am lesinat.
Aratam ingrozitor! Piciorul drept era rupt, mana era julita, iar din gura imi curgea o gura de sange intrucat cazusem brusc. Doamne Sfinte!
Ajunse acasa, le-am aratat fetelor noua lor locuinta, precum si noile lor dormitoare.
“E super Abby!” au spus ele. “Te iubim!”
Baietii s-au dus acasa la ei, Andreea a luat un taxi pana la matusa ei, iar Cornelia s-a dus pana la parintii ei care locuiam la cateva strazi distanta.
“Chriss, ai emotii pentru maine, la concurs?”am intrebat-o eu dupa ce am ramas singure.
Cred ca intrebarea asta era inutila intrucat nu o cunosteam pe Christa ca fiind o persoana emotiva.
“Neah, o sa veniti toti sa ma sustineti oricum! Tommo a zis ca sunt campioana lui!”
“Ce dragut! Hai sa mergem la culcare, maine e o zi importanta!
“Da da” a spus Christa. “Noapte buna!”
“Night sweetie!”
*
~ A doua zi, la concurs. Christa alerfa ca un ghepard de repede, iar noi urlam cate ne tineau plamanii. ~
“Go Chriss Go!” urla Louis.
“Christa Christa!” am spus eu sarind ca o bezmetica
Baietii fluierau si suflau in vuvuzele, iar noi fluturam stegulete cu numele Christei. S-a auzit vocea prezentatorului:
“Doamnelor si domnilor, ne apropiem de final, se pare ca pe locul unu va fi Catherine Smith, iar pe doi Christa Swift!”
“Haide Chriss! Make me proud, babe!” a urlat Louis facandu-ne pe noi sa surzim. Chiar atunci Chriss si-a adunat toate puteriile si a invins-o pe domnisoara Catherine, iesind victorioasa pe locul I.
“Daaa!” am urlat noi atunci.
“Si castigatoarea medaliei de aur si a premiului in valoare de 200 lire sterline este Christa Smiiith!” a spus prezentatorul.
Christa s-a dus la vestiar sa faca un dus si sa se schimbe, iar noi ne-am dus la iesire pentru a o astepta. Tocmai atunci a aparut o tipa care arata cam asa: par blond, de lungime medie (eu zic ca era blond vopsit si avea o tona de fixativ), ochi verzi (probabil lentile), buze date excesiv cu ruj roz (stil pitipoanca), o rochita cu floricele (cu un decolteu cam evident zic eu). Tipa incerca sa prezinte un aer pur si inocent dar ochii mei au citit-o clar: nu era ceea ce parea a fi.
“Hei prieteni, ea e Brittany, noua mea prietena!” a spus Niall zambind.
Oh Gosh, era la degetul mic al vrajitorii, gandeam eu. Dupa prezentarile facute, a aparut Chriss.
“Campioanaaa, campioanaaa!” strigam eu luand-o in brate.
“Cine-i tipa?” m-a intrebat Christa la ureche.
“E prietena lui Niall” am spus eu.
“Ahaa” a zis Chriss. Se vedea ca nici ea nu o placea pe domnisoara de plastic…aaa…adica Brittany, vreau sa spun Brittany.
“Deci, petrecere la noi acasa!” a spus Zayn in timp ce eu cu el radeam de Christa si de Louis care se pupaceau de nu cred ca mai aveau aer.
“Baieti, vine si Britt, nu?” a intrebat Niall foarte sigur pe el.
“Sigur…daca vrea…” a spus Harry.
“Baieti” am inceput eu. “Eu si fetele mergem pana acasa sa ne schimbam. Este ora 3 p.m. asa-i? La 7 suntem la voi!”
“OK! Va asteptam!” a zis Liam
~Acasa la Abby~
“Fetelor, vrea cineva ceva de baut?” a intrebat Andreea.
“Cafea” am spus toate putin adormite.
“Asa ziceam si eu!” a spus Andreea.
Am aprins televizorul si am dat drumul la muzica. Ne-am apucat sa adunam putin din jur in timp ce Selena Gomez canta “I love you like I love a song”.
Dupa ce am servit cafeluta (cam tare, asa cum o serveste Andreea de obicei), ne-am decis sa ne imbracam. Dupa o ora si ceva eram gata de plecare. Eu mi-am luat o rochita cu floricele albastra( http://www.polyvore.com/abby_cap/set?id=46634111 ), Andreea o fusta si un top dragut ( http://www.polyvore.com/andreea_cap/set?id=46776624 ), Cornelia iegari, o bluza si jaketa ( http://www.polyvore.com/cornelia_cap/set?id=46777234 ) , iar Chriss pantaloni scurti si tricou ( http://www.polyvore.com/christa_cap.6/set?id=46777661 ; cum am spus, nu e o adepta a rochiilor si a fustelor).
*
In cateva minute, am ajuns acasa la baieti.
“Every day I’m shufflin’!” a spus Christa intrand in casa.
“Hei, cred ca eu ar fi trebuit sa-ti ofer flori” a spus Zayn ironic uitandu-se la rochita mea inflorita.
“Brittany unde e ?” a intrebat Cornelia.
“Mai vine?” a spus Andreea la randul ei. Cred ca toate speram ca raspunsul sa fie “NU”. Insa, din bucatarie, a iesit domnisoara zicand”
“Nu scapati asa usor de mine, fetelor!”
“Nici nu ne gandeam la asta, draga mea!” am spus eu afisand un zambet fals.
“Deci, sa petrecem!” a spus Liam vazand ca se incinge atmosfera. “Muzica DJ!”
“Da, sa traiti!” a zis Harry dand drumul la muzica la maxim. Ne-am apucat sa dansam, distrandu-ne de minune.
“Esti o dansatoare minunata, Abbs!” a spus Zayn tinandu-si mainile pe mijlocul meu. Era atat de dragut incat nu m-am putut abtine sa nu-l sarut.
Petrecerea se desfasura bine. M-am dus pana in bucatarie sa-mi iau ceva de baut. Acolo era si Nialler(ma mir ca Brittany il mai lasa sa respire si altceva decat parfumul eu excesiv de dulce!).
“Hei Abby! Te distrezi?” m-a intrebat el.
“Of course! Am venit sa-mi iau ceva de baut, m-am cam incalzit!”
“Da, Zayn e foarte fierbinte, asa-i?” a ras el.
“Oh, da!” am ras si eu. “Niall, auzi aici un banc!”
“S-auzim!” a spus el luand o gura de cola.
“Cica mergea un tip cu masina si-l opreste politia. Politistul il intreaba : domnule, ia zi cum te cheama?. La care tipul: Bond…James Bond. Politistul zice: Da, domnule, stii cu cat ai condus la ora? Omul foarte linistit spune :da, 50…250” am zis eu strambandu-ma.
Niall a inceput sa rada isteric. Cred ca numai eu cu el gustam bancurile astea seci. In fine, radeam si mi-am spirijit capul pe umarul lui, eram putin obosita. Tocmai atunci a intrat Brittany. Fir-ar! Eram sigura ca va interpreta totul gresit.
“Va distrati fara mine? Domnisoara furatoare de iubiti, te legi de Niall al meu?” latra ea.
“Wow Brittany! Calmeaza-te! Doar ziceam un banc si radeam ca intre prieteni, nu te ambala asa!” i-am zis.
“Iti arat eu cum ma ambalez” a spu ea, iar dupa o fractiune de secunda m-am trezit cu o palma peste fata.
m-am intors ca la 180 de grade, sprijinindu-ma de pieptul lui Niall.
“Niall, ti-o omor!” am spus eu fierband de nervi, apoi m-am smucit, incercand sa ma napustesc asupra ei asemenea unui pradator asupra pradei. Insa, Niall m-a imobilizat tinandu-ma de maini.
“Abby, usor usor! Brittany, de ce-ai lovit-o? ce te-apucat? Ai innebunit?!”
“A da! Acum ea e nevinovata? Vai Doamne!”
“Nu o sa-ti mearga bine cu mine, jigodie!” urlam eu ca turbata. Nu ma durea palma, ma durea palma figurativa care a dat-o diplomatiei si orgoliului meu.
“Hei hei, ce se petrece aici?” a intrebat Louis nedumerit intrand in bucatarie impreuna cu restul lumii.
“Niall, de ce o tii pe Abby de maini?” a intrebat Zayn nestiind despre ce e vorba.
“Zayn draga, prietena ta are niste izbucniri animalice, iar Nialler o tine sub control doar” a spus Brittany punand mana pe bratul lui Zayn.
“Da-i drumul lui Zayn!” am zis eu. “Te dau cu capul de pereti!”
“Da-i pace lui Abby, Brittany!” a spus Zayn
“Brittany, deja exagerezi!” a spus Niall. “S-a terminat cu noi, daca nu-mi accepti prieteni, it’s over!”
“Din cauza ta, Niall se desparte de mine, bagacioaso!” a spus ea uitandu-se urat la mine.
“Da? Stai ca-ti arat eu bagacioasa! Oh baby, now you’ll se my dark side!” am zis eu smulgandu-ma din stransoarea lui Niall. Am luat-o pe nerusinata de par, am trantit-o de perete, apoi m-am apropiat de ea uitandu-ma drept in ochii ei si i-am zis:
“Cat traiesti tu sa nu mai pui mana pe mine! Dispari!”
“O sa ma razbun eu!” bombanea ea.
“Iesi afar’ si taci!” a spus Christa.
“Si ia-ti si parfumul de doi lei cu tine!” a spus Andreea.
“Si sa nu uiti si tona de botox, papusa!” a replicat Cornelia.
Dupa ce domnisoara a iesit, Zayn m-a luat in brate.
“Esti OK?”
“Da da Zayn, sunt bine! Niall, imi pare rau!” am spus.
“Nu nu, stai linistita, nu e vina ta. Nu cred ca era pentru mine tipa!” a spus Niall ganditor.
“Doar crezi?!” a intrebat Andreea.
“Vreau sa merg acasa!” am zis eu obosita.
“Te duc eu cu masina, adica va duc pe toate” a spus Zayn.
“OK baieti, mai vorbim!” a zis Christa.
~Acasa la Abby~
“Sunt franta!” a spus Cornelia.
“La culcare fetelor! Suntem si obosite si nervoase, cel putin eu” am zis.
“Cat tupeu pe ea! Pfuaii, pai asa o boxam eu!” spune Christa.
“Pastreaza-ti tu fortele pentru al tau William!” a sfatuit-o Andreea (foarte practica fata, n-am ce zice).
“good night, girls!” am spus eu.
“night night!”
~A doua zi~
M-am trezit destul de devreme si am mers in bucatarie. Azi voiam sa ma duc pana la o editura (da, sunt o micuta scriitoare) pentru a discuta ceva legat de cartea mea “Lacrimi la apus de soare”. Am lasat un mesaj fetelor in care am scris:” Sunt plecata-n oras, nu lipsesc mult! Love u<3”
*
Londra nu era foarte aglomerata-n dimineata aceea. Eram destul de grabita, insa.
Dupa ce mi-am terminat micile afaceri la editura, am trecut pe trecerea de pietoni. Dar…stai! Nu am apucat sa vad decat o masina mare, neagra, cu o femeie la volan(si am recunoscut-o :Era Brittany! OMG!), iar acea masina a dat peste mine. Nu m-a omorat, dar nici multe nu mai avea! Durerea era insuportabila, am crezut ca mi-am rupt piciorul, defapt, lucrul acesta era mai mult ca sigur!
“Abby!” am auzit o voce ca printr-o ceata sonora.
“Niall” am spus eu printre hohote de plans.
“Doamne Dumnezeule, trebuie sa te duc la spital urgent!”
“Niall, a fost Brittany, ea a dat cu masina peste mine!” balbaiam eu cu gura plina de sange.
“Doamne! Slava cerului ca traiesti macar!”
“Niall, mi-e rau!” am spus eu dandu-mi ochii peste cap.
“Asta nu e bine, nu e bine deloc” a spus el. Acestea au fost ultimele cuvinte care le-am mai auzit, dupa care am lesinat.
Aratam ingrozitor! Piciorul drept era rupt, mana era julita, iar din gura imi curgea o gura de sange intrucat cazusem brusc. Doamne Sfinte!
luni, 2 aprilie 2012
Capitolul 5 - Noi cunostinte
A doua zi ne-am trezit devreme pentru a ne pregati de nunta. Pot spune, cu toata modestia ca eu si Christa aratam superb! Eu aveam o rochie rosie si pantofi negri( http://www.polyvore.com/abby_cap/set?id=46220226 ) , iar Christa o rochie alba si pantofi de aceeasi culoare. ( http://www.polyvore.com/christa_cap/set?id=46220371 )
“Arati minunat!” mi-a spus Zayn.
“Multumesc frumosule! Si tu arati superb!”. Intr-adevar, arata minunat! Intr-un smoking alb si camasa rosie (uuu, ne asortam!).
“Haideti baieti!” am strigat eu. “Trebuie sa mergem la primarie! Imediat va incepe cununia civila!” . Mda, toti aratau impecabil. Louis purta un smoking gri, camasa alba si cravata tot gri, Niall costum crem si camasa bleumarin, Liam costum visiniu si camasa crem, iar Harry costum negru, camasa albastru deschis si clasicul papion, albastru tipator de data aceasta.
In cateva minute am ajuns in fata primariei. Am mers pe jos pentru ca era o zi insorita. Asa bine imi statea la brat cu Zayn! In fata primariei erau Cornelia si Andreea.
“Iiii” am urlat eu fugind sa le iau in brate. Mi-a fost extra-mega-hiper-giga-terra dor de ele. Suntem cele mai bune prietene!
“Iubitele mele!” am spus eu imbratisandu-le
“Abby! Ce dor ne-a fost de tine!” au spus ele la randul lor. Andreea purta o rochie albastra minunata, foarte eleganta ( http://www.polyvore.com/andreea_cap5/set?id=46263625 ), iar Cornelia una mov care-i venea de minune ( http://www.polyvore.com/cornelia_cap.5/set?id=46406942 ). Dar, dupa ce ne-am imbratisat, fetele i-au vazut pe cei din trupa. Ce fete aveau! Le-am zis sa se calmeze caci cei de la One Direction nu-s BauBau si nu le mananca. Baietii au venit mai aproape, iar eu am facut prezentarile de rigoare.
„Baieti, Chriss, ele sun prietenele mele despre care v-am mai vorbit, Andreea si Cornelia. „
„Salut fetelor!” au spus baietii.
Se pare ca fetele s-au imprietenit repede cu Chriss, avand multe subiecte de discutie, eu fiind unul dintre ele. Andreea si Cornelia vorbeau despre copilaria noastra, iar Chriss despre activitatiile noastre de la Londra. Apoi, incetul cu incetul, Harry si Andreea deveneau „mai apropiati”, acest lucru intamplandu-se si in cazul Corneliei si al lui Liam.
„Hei Andreea!” a spus Harry rosind usor.
„Hei Harry!” a spus aceasta pe un ton dragalas. „Iti place aici?”
„Da” a spus Harry. „Sunt multe fete dragute!” a zis el uitandu-se la ea cu o privire fugara.
Dupa ce s-a terminat cununia civila, ne-am indreptat catre biserica. Liam cu Cornlia se plimbau in curtea bisericii(Da, era clar; deveneau tot mai apropiati).
„Cornelia, arati minunat in rochia asta!”
„Mersi Liam! Si tu esti foarte chipes!” a spus ea.
Am uitat sa precizez faptul ca Liam si Danielle nu mai erau impreuna, insa au ramas simpli prieteni.
Dupa cununia religioasa, a urmat partea mea preferata: restaurant, mancare, muzica, daaaans.
„Tu Abby, spune-i la ficioru asta ca-i slabanog! Zi-i sa mearga sa imbuce ceva ca-l zboara vantu!” mi-a zis bunica uitandu-se la Niall.
„Abby, ce a spus bunica ta?” a intrebat Niall nedumerit.
Dupa ce i-am tradus precizarea facuta de buni la adresa lui Niall, acesta a inceput sa rada.
„Hai sa te pupe bunica, ca ui ce cinas esti!”
Niall, chiar daca nu stia despre ce e vorba, a lasat-o pe buni sa-l pupe. Nu stiu de ce, dar si mama si bunica au o slabiciune pentru el.
Ne-am asezat la masa apoi. Dupa ce am servit aperitivul, a inceput muzica. Mirii au dezghetat atmosfera. Ce fericiti erau! Apoi, incetul cu incetul, toata lumea s-a indreptat care ringul de dans.
„Hai Zayn sa dansam!” am spus eu dupa ce am sorbit o gura de sampanie.
„Abby, mai bine stam jos, nu stiu sa dansez vals...” se scuza el.
„Dar crezi ca eu stiu? Haide, toti danseaza, o sa fie amuzant!”
Intr-adevar, toti dansau: Louis cu Chriss, Andreea cu Harry, Cornelia cu Liam si Niall cu verisoara mea, Camelia. Numai eu cu Zayn stateam pe scaune ca babele, si nu-mi placea! L-am tras de mana, iar el nu a rezistat genelor mele care se zbateau feminin. Cumva cumva, am ajuns in mijlocul ringului de dans. Mi-am incolacit mainile in jurul gatului sau, in timp ce mainile lui s-au fixat pe soldurile mele. Era asa de dragut, chiar daca ne mai incurcam putin. Ochii nostri caprui intens comunicau intr-un limbaj al iubirii cunoscut numai de noi doi.
„Abby...” a inceput Zayn
„Da Zayn” am spus eu
„Te iubesc!”
„Awww....si eu te iubesc!”
Apoi l-am sarutat, insa am fost intrerupti de Christa.
„Luati-va o camera!” a spus ea dansand cu Louis.
Ne-am apucat de ras. Dupa care dj-ul a pus o piesa mai dinamica, oricum eram mai multi tineri. Christa dansa acum cu Sergiu (fratiorul meu era un mic cuceritor), Louis cu mama, Liam cu Elena(uuu, mireasa), Harry cu Cornelia, eu cu Niall iar Zayn cu Andreea. Toata nunta a fost un succes total! Pe la ora doua am venit acasa, caci eram franti de oboseala.
*
A doua zi, pe la amiaza, ne-am trezit si noi. Eu m-am trezit prima si m-am dus in bucatarie sa pregatesc micul dejun pentru toata lumea. Nici nu am intrat bine in bucatarie, caci a venit si Louis.
„Hei Abbs!” a spus Louis.
„Hei Lou, neata! Cum ai dormit?”
„Bine, hai sa te ajut cu micul dejun!”
Louis era chiar un baiat de gasca, si un prieten bun. Am inceput sa ne intelegem bine in ultima vreme, chiar foarte bine as putea zice. Ne tot invarteam in bucatarie, el cu cafeaua, eu cu sandwich-urile, pana cand ne-am ciocnit, iar eu am scapat pe jos servetelele care am vrut sa le pun pe masa. Am ramas putin intepeniti, atat de aproape unul de celalalt, poate prea aproape. Mi-am dat aprul dupa ureche(acesta era unul dintre ticurile mele nervoase ce se delcansau cand eram foarte emotionata, cam ca acum si nu stiu de ce) si i-am zis lui Lou:
„Scuze Louis, e vina mea, inca sunt adormita.”
„Nu nu, stai linistita, sunt cam impiedicat.”
Dupa ce am pregatit micul dejun, cu ceva cafea varsata pe podea
si multe hohote de ras, am chemat restul lumii la masa.
„Deci, azi ce facem?” a intebat Niall frecandu-se la ochi cu mana.
„Eu stiu ce facem! Mergem la strand!” a spus Louis. „Abby mi-a promis, asa-i?”
„Da da, mancam si mergem. Sa le sun si pe Andreea si Cornelia.”
„O sun eu pe Andreea!” a spus Harry.
„Eu ii trimit un mesaj Corneliei!” a zis Liam cautand telefonul in buzunar.
„Asa deci! Sa inteleg ca voi sunteti prieteni buni, asa-i?” am spus eu ranjind
„Cam asa ceva” a spus Harry. Din cate am vazut pe fata lui, cred ca el si Andreea au depasit stadiul de „prieteni buni” si au trecul la altceva mai complex ca sa zicem asa, sau sunt pe cale sa treaca. Iar roseara din obrajii lui Liam spunea acelasi lucru.
*
Am ajuns la strand pe la ora 10 a.m. Nu era foarte aglomerat, din moment ce era luni. Oricum, am zis sa ne simtim bine intrucat joi dimineata ne intorceam acasa. Ne-am intalnit cu fetele la intrarea in strand, apoi am cautat un loc bun.
„Cam micut strandul asta” a spus Liam
„Oras mic, ce vrei?” am zis eu.
Dupa ce ne-am facut confortabili pe patura, eu cu fetele am decis sa ne bronzam putin, sau, cum spunea Cornelia, micul geniu, sa acumulam putina vitamina D. Baietii s-au aruncat repede in bazin. Dupa ceva timp de relaxare, Andreea a rupt tacerea zicand:
„Fetelor, am intepenit! Nu mergem sa ne plimbam putin?”
„A sigur!” a spus Christa. Toata discutia era in engleza, de dragul Christei care nu stia sa zica in romana decat „da” , „buna ziua” , „taci” si „cafea cu lapte”.
„Abby, avem o veste pentru tine” a zis Cornelia privind-o pe Andreea cu subinteles.
„M-ati facut curioasa” am zis eu.
Plimbandu-ne, am adus subiectul in discutie.
„Deci, ce voiati sa-mi spuneti?” am zis eu curioasa.
„Andreea, tu prima!” a zis Corny.
„OK...deci...”
„Deci??...” spuneam eu fierband de nerabdare.
(Baietii erau in spatele nostru, suficient de aproape ca sa traga cu ureche dar totodata suficient de departe ca sa nu se faca vazuti)
„Ma mut la Londra la matusa mea ca sa-mi continui studiile acolo!” a spus ea dintr-o suflare.
„Serios?” am spus eu uimita.
„Daaa!” urla Andreea luandu-ma in brate.
„Asta-i super!” am spus eu bucuroasa.
„Acum e randul meu” a zis Cornelia.
„Sa auzim!” am spus eu entuziasmata.
„Stii despre afacerea parintilor mei cu casa aceea de moda?”
„Da, sigur!”
„Ei bine, au primit un contract pe cinci ani cu o alta casa de moda din Londra cu care vor face parteneriat, asa ca, ne mutam cu totii acolo!”
„Mamma mia! Ziua asta nu putea sa fie mai buna! Va iubesc! Si, doresc din tot sufletul sa locuiti cu mine, spatiu e destul, nu-i asa Christa?”
„Da, da, da” a spus aceasta in romana, starnind rasul nostru.
„nu am vrea sa deranjam, Abby!” au zis fetele.
„Nici un deranj! Nu accept refuzuri!” am zis eu incapatanata.
„OK, OK, Abby Kate Jonson, sacaitoarea!” au spus ele in cor, facandu-ma sa rad.
„Mergem la Londra, mergem la Londra!” cantam noi ca niste copii de gradinita.
„Londra, pregateste-te! Vin cele patru bandite care au speriat vestul!” am ras eu. Exact in acel moment, Zayn m-a luat de mijloc si am sarit amandoi in bazin. Si cam acelasi lucru s-a intamplat si in cazul lui Harry si al Andreei, lui Liam si al Corneliei si al lui Louis si al Christei. Niall, a cam ramas pe dinafara, dar radea copios(ador rasul acela <3) de mica noastra patanie. „Hei, irish boy!” am zis eu stropindu-l. „Ia intra-n apa!” * In seara aceea am mers cu totii la pizza, la localul „Coroana de aur” ca sa sarbatorim.
„Oricum, dam o petrecere la noi acasa, nu-i asa baieti?” a spus Zayn.
„Da da, petrecere!”
Cand am ajuns acasa, ne-am indreptat fiecare catre camera lui, dupa ce am mai vorbit putin la masa din bucatarie.
„Niall, azi toata ziua ai fost cu telefonul in mana!” am zis eu curioasa.
„Vorbesc pe Twitter” a spus Niall rosind si fiind preocupat de telefon.
„Intrebarea e ...cu cine?” a intrebat Liam
„Cu prietena mea, Brittany!” ne-a inchis el gura.
„Uuuu, cineva are o iubita!” a ras Chriss.
„Ce nume....britanic” a spus Louis ganditor.
„Gata gata! Mi se pare normal ca Niall sa aiba prietena!” am zis eu. „Toata lumea la culcare, hai, vamonos!”
„Mersi Abbs” a mormait Mr. Horan.
“Arati minunat!” mi-a spus Zayn.
“Multumesc frumosule! Si tu arati superb!”. Intr-adevar, arata minunat! Intr-un smoking alb si camasa rosie (uuu, ne asortam!).
“Haideti baieti!” am strigat eu. “Trebuie sa mergem la primarie! Imediat va incepe cununia civila!” . Mda, toti aratau impecabil. Louis purta un smoking gri, camasa alba si cravata tot gri, Niall costum crem si camasa bleumarin, Liam costum visiniu si camasa crem, iar Harry costum negru, camasa albastru deschis si clasicul papion, albastru tipator de data aceasta.
In cateva minute am ajuns in fata primariei. Am mers pe jos pentru ca era o zi insorita. Asa bine imi statea la brat cu Zayn! In fata primariei erau Cornelia si Andreea.
“Iiii” am urlat eu fugind sa le iau in brate. Mi-a fost extra-mega-hiper-giga-terra dor de ele. Suntem cele mai bune prietene!
“Iubitele mele!” am spus eu imbratisandu-le
“Abby! Ce dor ne-a fost de tine!” au spus ele la randul lor. Andreea purta o rochie albastra minunata, foarte eleganta ( http://www.polyvore.com/andreea_cap5/set?id=46263625 ), iar Cornelia una mov care-i venea de minune ( http://www.polyvore.com/cornelia_cap.5/set?id=46406942 ). Dar, dupa ce ne-am imbratisat, fetele i-au vazut pe cei din trupa. Ce fete aveau! Le-am zis sa se calmeze caci cei de la One Direction nu-s BauBau si nu le mananca. Baietii au venit mai aproape, iar eu am facut prezentarile de rigoare.
„Baieti, Chriss, ele sun prietenele mele despre care v-am mai vorbit, Andreea si Cornelia. „
„Salut fetelor!” au spus baietii.
Se pare ca fetele s-au imprietenit repede cu Chriss, avand multe subiecte de discutie, eu fiind unul dintre ele. Andreea si Cornelia vorbeau despre copilaria noastra, iar Chriss despre activitatiile noastre de la Londra. Apoi, incetul cu incetul, Harry si Andreea deveneau „mai apropiati”, acest lucru intamplandu-se si in cazul Corneliei si al lui Liam.
„Hei Andreea!” a spus Harry rosind usor.
„Hei Harry!” a spus aceasta pe un ton dragalas. „Iti place aici?”
„Da” a spus Harry. „Sunt multe fete dragute!” a zis el uitandu-se la ea cu o privire fugara.
Dupa ce s-a terminat cununia civila, ne-am indreptat catre biserica. Liam cu Cornlia se plimbau in curtea bisericii(Da, era clar; deveneau tot mai apropiati).
„Cornelia, arati minunat in rochia asta!”
„Mersi Liam! Si tu esti foarte chipes!” a spus ea.
Am uitat sa precizez faptul ca Liam si Danielle nu mai erau impreuna, insa au ramas simpli prieteni.
Dupa cununia religioasa, a urmat partea mea preferata: restaurant, mancare, muzica, daaaans.
„Tu Abby, spune-i la ficioru asta ca-i slabanog! Zi-i sa mearga sa imbuce ceva ca-l zboara vantu!” mi-a zis bunica uitandu-se la Niall.
„Abby, ce a spus bunica ta?” a intrebat Niall nedumerit.
Dupa ce i-am tradus precizarea facuta de buni la adresa lui Niall, acesta a inceput sa rada.
„Hai sa te pupe bunica, ca ui ce cinas esti!”
Niall, chiar daca nu stia despre ce e vorba, a lasat-o pe buni sa-l pupe. Nu stiu de ce, dar si mama si bunica au o slabiciune pentru el.
Ne-am asezat la masa apoi. Dupa ce am servit aperitivul, a inceput muzica. Mirii au dezghetat atmosfera. Ce fericiti erau! Apoi, incetul cu incetul, toata lumea s-a indreptat care ringul de dans.
„Hai Zayn sa dansam!” am spus eu dupa ce am sorbit o gura de sampanie.
„Abby, mai bine stam jos, nu stiu sa dansez vals...” se scuza el.
„Dar crezi ca eu stiu? Haide, toti danseaza, o sa fie amuzant!”
Intr-adevar, toti dansau: Louis cu Chriss, Andreea cu Harry, Cornelia cu Liam si Niall cu verisoara mea, Camelia. Numai eu cu Zayn stateam pe scaune ca babele, si nu-mi placea! L-am tras de mana, iar el nu a rezistat genelor mele care se zbateau feminin. Cumva cumva, am ajuns in mijlocul ringului de dans. Mi-am incolacit mainile in jurul gatului sau, in timp ce mainile lui s-au fixat pe soldurile mele. Era asa de dragut, chiar daca ne mai incurcam putin. Ochii nostri caprui intens comunicau intr-un limbaj al iubirii cunoscut numai de noi doi.
„Abby...” a inceput Zayn
„Da Zayn” am spus eu
„Te iubesc!”
„Awww....si eu te iubesc!”
Apoi l-am sarutat, insa am fost intrerupti de Christa.
„Luati-va o camera!” a spus ea dansand cu Louis.
Ne-am apucat de ras. Dupa care dj-ul a pus o piesa mai dinamica, oricum eram mai multi tineri. Christa dansa acum cu Sergiu (fratiorul meu era un mic cuceritor), Louis cu mama, Liam cu Elena(uuu, mireasa), Harry cu Cornelia, eu cu Niall iar Zayn cu Andreea. Toata nunta a fost un succes total! Pe la ora doua am venit acasa, caci eram franti de oboseala.
*
A doua zi, pe la amiaza, ne-am trezit si noi. Eu m-am trezit prima si m-am dus in bucatarie sa pregatesc micul dejun pentru toata lumea. Nici nu am intrat bine in bucatarie, caci a venit si Louis.
„Hei Abbs!” a spus Louis.
„Hei Lou, neata! Cum ai dormit?”
„Bine, hai sa te ajut cu micul dejun!”
Louis era chiar un baiat de gasca, si un prieten bun. Am inceput sa ne intelegem bine in ultima vreme, chiar foarte bine as putea zice. Ne tot invarteam in bucatarie, el cu cafeaua, eu cu sandwich-urile, pana cand ne-am ciocnit, iar eu am scapat pe jos servetelele care am vrut sa le pun pe masa. Am ramas putin intepeniti, atat de aproape unul de celalalt, poate prea aproape. Mi-am dat aprul dupa ureche(acesta era unul dintre ticurile mele nervoase ce se delcansau cand eram foarte emotionata, cam ca acum si nu stiu de ce) si i-am zis lui Lou:
„Scuze Louis, e vina mea, inca sunt adormita.”
„Nu nu, stai linistita, sunt cam impiedicat.”
Dupa ce am pregatit micul dejun, cu ceva cafea varsata pe podea
si multe hohote de ras, am chemat restul lumii la masa.
„Deci, azi ce facem?” a intebat Niall frecandu-se la ochi cu mana.
„Eu stiu ce facem! Mergem la strand!” a spus Louis. „Abby mi-a promis, asa-i?”
„Da da, mancam si mergem. Sa le sun si pe Andreea si Cornelia.”
„O sun eu pe Andreea!” a spus Harry.
„Eu ii trimit un mesaj Corneliei!” a zis Liam cautand telefonul in buzunar.
„Asa deci! Sa inteleg ca voi sunteti prieteni buni, asa-i?” am spus eu ranjind
„Cam asa ceva” a spus Harry. Din cate am vazut pe fata lui, cred ca el si Andreea au depasit stadiul de „prieteni buni” si au trecul la altceva mai complex ca sa zicem asa, sau sunt pe cale sa treaca. Iar roseara din obrajii lui Liam spunea acelasi lucru.
*
Am ajuns la strand pe la ora 10 a.m. Nu era foarte aglomerat, din moment ce era luni. Oricum, am zis sa ne simtim bine intrucat joi dimineata ne intorceam acasa. Ne-am intalnit cu fetele la intrarea in strand, apoi am cautat un loc bun.
„Cam micut strandul asta” a spus Liam
„Oras mic, ce vrei?” am zis eu.
Dupa ce ne-am facut confortabili pe patura, eu cu fetele am decis sa ne bronzam putin, sau, cum spunea Cornelia, micul geniu, sa acumulam putina vitamina D. Baietii s-au aruncat repede in bazin. Dupa ceva timp de relaxare, Andreea a rupt tacerea zicand:
„Fetelor, am intepenit! Nu mergem sa ne plimbam putin?”
„A sigur!” a spus Christa. Toata discutia era in engleza, de dragul Christei care nu stia sa zica in romana decat „da” , „buna ziua” , „taci” si „cafea cu lapte”.
„Abby, avem o veste pentru tine” a zis Cornelia privind-o pe Andreea cu subinteles.
„M-ati facut curioasa” am zis eu.
Plimbandu-ne, am adus subiectul in discutie.
„Deci, ce voiati sa-mi spuneti?” am zis eu curioasa.
„Andreea, tu prima!” a zis Corny.
„OK...deci...”
„Deci??...” spuneam eu fierband de nerabdare.
(Baietii erau in spatele nostru, suficient de aproape ca sa traga cu ureche dar totodata suficient de departe ca sa nu se faca vazuti)
„Ma mut la Londra la matusa mea ca sa-mi continui studiile acolo!” a spus ea dintr-o suflare.
„Serios?” am spus eu uimita.
„Daaa!” urla Andreea luandu-ma in brate.
„Asta-i super!” am spus eu bucuroasa.
„Acum e randul meu” a zis Cornelia.
„Sa auzim!” am spus eu entuziasmata.
„Stii despre afacerea parintilor mei cu casa aceea de moda?”
„Da, sigur!”
„Ei bine, au primit un contract pe cinci ani cu o alta casa de moda din Londra cu care vor face parteneriat, asa ca, ne mutam cu totii acolo!”
„Mamma mia! Ziua asta nu putea sa fie mai buna! Va iubesc! Si, doresc din tot sufletul sa locuiti cu mine, spatiu e destul, nu-i asa Christa?”
„Da, da, da” a spus aceasta in romana, starnind rasul nostru.
„nu am vrea sa deranjam, Abby!” au zis fetele.
„Nici un deranj! Nu accept refuzuri!” am zis eu incapatanata.
„OK, OK, Abby Kate Jonson, sacaitoarea!” au spus ele in cor, facandu-ma sa rad.
„Mergem la Londra, mergem la Londra!” cantam noi ca niste copii de gradinita.
„Londra, pregateste-te! Vin cele patru bandite care au speriat vestul!” am ras eu. Exact in acel moment, Zayn m-a luat de mijloc si am sarit amandoi in bazin. Si cam acelasi lucru s-a intamplat si in cazul lui Harry si al Andreei, lui Liam si al Corneliei si al lui Louis si al Christei. Niall, a cam ramas pe dinafara, dar radea copios(ador rasul acela <3) de mica noastra patanie. „Hei, irish boy!” am zis eu stropindu-l. „Ia intra-n apa!” * In seara aceea am mers cu totii la pizza, la localul „Coroana de aur” ca sa sarbatorim.
„Oricum, dam o petrecere la noi acasa, nu-i asa baieti?” a spus Zayn.
„Da da, petrecere!”
Cand am ajuns acasa, ne-am indreptat fiecare catre camera lui, dupa ce am mai vorbit putin la masa din bucatarie.
„Niall, azi toata ziua ai fost cu telefonul in mana!” am zis eu curioasa.
„Vorbesc pe Twitter” a spus Niall rosind si fiind preocupat de telefon.
„Intrebarea e ...cu cine?” a intrebat Liam
„Cu prietena mea, Brittany!” ne-a inchis el gura.
„Uuuu, cineva are o iubita!” a ras Chriss.
„Ce nume....britanic” a spus Louis ganditor.
„Gata gata! Mi se pare normal ca Niall sa aiba prietena!” am zis eu. „Toata lumea la culcare, hai, vamonos!”
„Mersi Abbs” a mormait Mr. Horan.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)